Verbul a adopta este un neologism care vine din latină (adoptare), pe filieră franceză (adopter) și înseamnă, în primul rând, „a înfia un copil după formele legale; a lua de suflet”. Un alt sens se referă la „a-și însuși felul de a vedea sau de a se comporta al cuiva, a accepta o părere, o metodă etc.”, iar ultimul menționat are în vedere domeniul legislativ – „a accepta ceva în urma unui vot”.

Sinonimele menționate de dicționare sunt a înfia, a-și însuși, a alege, a admite, a primi și a îmbrățișa. Antonimele sunt a abandona și a respinge. Lucrurile nu par foarte complicate în dicționare: fără surprize, fără expresii, fără răstălmăciri. Dar, în realitate, nimic nu e simplu când e vorba de adopții. Când e vorba despre copii, totul este chiar foarte, foarte, foarte complicat – din punct de vedere legislativ și sufletesc.

Continuare »

Verbul a (se) îmbrățișa este un cuvânt polisemantic care se folosește, în primul rând, pentru persoane – „a (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune)”. Sensul figurat corespunzător se referă la „a înconjura din toate părțile”, fiind sinonim cu a învălui, ori „a stărui cu privirea asupra unui lucru, a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi”.

Un alt sens figurat al verbului are în vedere „a include, a cuprinde în sfera preocupărilor”, iar altul – „a-și însuși o idee, o doctrină, o concepție” (sinonim cu a-și apropria, a adopta) ori „a se apuca de o meserie, a se consacra unei profesii”. În Moldova se folosește des forma a îmbrățoșa (derivat al lui brățos), cu aceeași semnificație. Dintre sinonime mai sunt menționate a cuprinde, a conține, a primi, a prinde, a vedea.

Continuare »