03 feb.
Let me be to Thee as the circling bird,
Or bat with tender and air-crisping wings
That shapes in half-light his departing rings,
From both of whom a changeless note is heard.
I have found my music in a common word,
Trying each pleasurable throat that sings
And every praisèd sequence of sweet strings,
And know infallibly which I preferred. |
Îngăduie-mi roată să-ţi dau, ca pasărea, întruna,
ori ca liliacul molcom ce dăruie văzduhului un glas,
să-ngâne, prin fâlfâiri înfiorate, în amurg, un bun-rămas –
din mine-aceeaşi notă s-ar auzi – ce sunt mi-ar fi totuna.
O vorbă simplă mi-a dăruit fiorul şi cununa,
după ce-n toate izvoarele de melos, neostoit, am mas,
făr-a le cădea în mreajă, când am făcut popas –
iar astăzi ştiu exact de ce-i fără egal doar una. |
The authentic cadence was discovered late
Which ends those only strains that I approve,
And other science all gone out of date
And minor sweetness scarce made mention of:
I have found the dominant of my range and state—
Love, O my God, to call Thee Love and Love. |
Târziu descoperit-am cadenţa aceea preavie şi reală
ce pune capăt singurei sforţări pe care-o socotesc de preţ,
în vreme ce-alte ştiinţe în faţa mea s-au scuturat de fală
şi foarte rar mai pomeneşte cineva mărunte frumuseţi.
Mi-am revelat a gamei mele dominantă, emblema seniorială:
Iubire, Doamne, repetând, doar Ţie îţi rămân de-a pururi cântăreţ. |
| Gerard Manley Hopkins |
traducere de S.G. Dima |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
26 dec.
The world is charged with the grandeur of God.
It will flame out, like shining from shook foil;
It gathers to a greatness, like the ooze of oil
Crushed. Why do men then now not reck his rod?
Generations have trod, have trod, have trod;
And all is seared with trade; bleared, smeared with toil;
And wears man‘s smudge and shares man‘s smell: the soil
Is bare now, nor can foot feel, being shod. |
Lumea e încărcată cu măreţia lui Dumnezeu.
Va arde cu flamă, ca folia care-n strălucire se zbate.
Se adună în măreţie, ca seminţele pentru ulei sfărâmate.
De ce oamenii maiul i-l recunosc aşa greu?
Generaţii întregi zdrobiră, zdrobiră, zdrobiră mereu;
Totul ars de negoţ, mânjit de trudă, spurcat e;
Poartă petele omului, mirosul cu el îl împarte:
Ogorul e sterp, nici tălpi nu-l simt, încălţate. |
And for all this, nature is never spent;
There lives the dearest freshness deep down things;
And though the last lights off the black West went
Oh, morning, at the brown brink eastward, springs—
Because the Holy Ghost over the bent
World broods with warm breast and with ah! bright wings. |
Şi cu toate acestea, natura rămâne necheltuită;
Prospeţime de preţ adânc în lucruri transpare;
Ultimul licăr din negrul apus mai palpită
Trecând, răsărind în zorii cu margini deschise-n culoare,
Pentru că Sfântul Duh peste lumea-ndoită
Cloceşte cu pieptul cald şi ah! aripi strălucitoare. |
| Gerard Manley Hopkins |
traducere de G. Tartler |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
21 nov.
This darksome burn, horseback brown,
His rollrock highroad roaring down,
In coop and in comb the fleece of his foam
Flutes and low to the lake falls home. |
Pârâu-acesta mohorât, murg fără şa,
rostogolit cu muget peste pietre, nărăvaşa
lui împletitură de capricioase rotocoale,
taie făgaşe-n deal şi cade-n lac, la poale. |
A windpuff-bonnet of fawn-froth
Turns and twindles over the broth
Of a pool so pitchblack, fell-frowning,
It rounds and rounds Despair to drowning. |
Scufa de abur şi vânt înăbuşit a spumei
roşcate se răsuceşte-n dans deasupra unei
vâltori în clocot, smolită şi-ncruntată,
căci disperării dându-i ocol, tot piere înecată. |
Degged with dew, dappled with dew,
Are the groins of the braes that the brook treads through,
Wiry heathpacks, flitches of fern,
And the beadbonny ash that sits over the burn. |
Ciorchini nenumăraţi de rouă, cât vezi
cu ochii: pe râpi boltite, sub care unde repezi
curg, pe ferigi, pe ale ierbii negre, aspre fire,
pe sure mărgeluşe, voioase în plutire. |
What would the world be, once bereft
Of wet and wildness? Let them be left,
O let them be left, wildness and wet;
Long live the weeds and the wilderness yet. |
Ce-ar fi cu lumea asta, de i-am răpi
sălbăticia reavănă? Lăsaţi intacte, vii,
lăsaţi în pace pustietăţile cu-afunde seve,
etern să dăinuie imperiul ierbii şi-al tăcutei selve. |
| Gerard Manley Hopkins |
traducere de S.G. Dima |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
17 oct.
Glory be to God for dappled things—
For skies of couple-colour as a brinded cow;
For rose-moles all in stipple upon trout that swim;
Fresh-firecoal chestnut-falls; finches’ wings;
Landscape plotted and pieced—fold, fallow, and plough;
And áll trades, their gear and tackle and trim. |
Slavă Divinului pentru policromie şi hora de culori viteze –
pentru efervescenţa hâtră a unor ceruri cu dungi şi pete, ca vacile bălţate;
pentru spuzeala roz ce-o poartă-n glorie păstrăvii pe spate;
pentru cascada reavănă-a castanelor strălucitoare; şi pentru aripi de cinteze;
pentru peisajul parcelat şi împărţit – în stână, ţelină şi-ogoare-arate
harnic; şi pentru-atâtea meşteşuguri, scripeţi, tipícuri etalate, |
All things counter, original, spáre, strange;
Whatever is fickle, frecklèd (who knows how?)
With swíft, slów; sweet, sóur; adázzle, dím;
He fathers-forth whose beauty is pást change:
Práise hím. |
pentru belşugul de lucruri opuse, abundente, originale ori bizare;
pentru orice e capricios şi pistruiat; mieros ori acru; cu faţa smolită ori învăpăiată;
pe toate le aduce în lumină Acela a cărui frumuseţe-i dincólo de schimbare:
doar măiestria-i se cuvine lăudată. |
| Gerard Manley Hopkins |
traducere de S.G. Dima |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!