Verbul a decerna a intrat în limba română din franceză (décerner), moștenire comună din latină (decernere). Termenul înseamnă „a acorda drept recompensă pentru succesele obținute într-un domeniu de activitate” și se definește, în cele mai multe dintre dicționare, prin sinonimie cu a da, a conferi, referindu-se la un premiu, o decorație, o răsplată, o distincție, un titlu etc.

Oamenilor pe plac decernările de premii. Fie că sunt ei cei premiați, fie că este vorba despre evidențierea unor valori pe care toți le recunosc. Ori poate îi intrigă doar întrecerea, îi enervează criteriile sau îi dezamăgesc jocurile de culise, dar fascinația pentru festivitățile de decernare a unor premii, care vin la pachet cu petreceri fastuoase, rămâne un lucru dificil de ignorat.

Continuare »

* decât este menţionat cu o valoare nouă, de conjuncţie (pe lângă cea de adverb, precizată anterior), în structuri de tipul „mai mult stă decât munceşte” – bine ales exemplul, dacă mă-ntrebaţi pe mine…

* decepţionant („care decepţionează”) se adaugă familiei lexicale a verbului a decepţiona (-ţi-o-); adjectivul masculin are pluralul decepţionanţi şi femininul decepţionantă-decepţionante

! a decerna îşi simplifică paradigma, prin dispariţia formelor duble; sunt menţionate forma de indicativ prezent el decernează şi cea de conjunctiv el să decerneze – de unde deducem şi pe eu decernez (dispare decern)

* decizional e un adjectiv masculin cu pluralul decizionali şi femininul decizională-decizionale; despărţirea în silabe se face respectând hiatul -zi-o-

* deck apare ca anglicism, substantiv neutru cu pluralul deckuri (de-ckuri); n-avem indicaţii de sens, aşa că ne căutăm singuri şi găsim „magnetofon, casetofon etc. fără amplificator de putere”… dar eu m-aş gândi mai curând la vreo platformă asemănătoare cu puntea vaselor (cele din jurul piscinelor amenajate, de exemplu?)