02 dec.
Primirea turiştilor
Or vorbi engleza, dar cu scrisul e jale 
01 dec.
„Daniel Sihastru” de Dimitrie Bolintineanu
| Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume, Unde un sihastru a fugit de lume, Cu vărsarea serii un străin sosi. - „Ştefan al Moldovei vine a-ţi vorbi!” - „Ştefan al Moldovei, Daniel îi spune, Să aştepte-afară! Sunt în rugăciune.” - „Bunule părinte! Sunt rănit şi-nvins; Însăşi a mea mumă astăzi m-a respins! Viu să-ţi cer povaţă dacă nu-i mai bine Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?” Daniel Sihastru domnului a zis: - „Mă înşeală-auzul ori eu am un vis? Capul ce se pleacă paloşul nu-l taie, Dar cu umilinţă lanţu-l încovoaie! Ce e oare traiul, dacă e robit? Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit? Viaţa şi robia nu pot sta-mpreună, Nu e tot-odată pace şi furtună. Doamne! tu ai dreptul a schimba-n mormânturi Pentru neatârnare, oameni şi pământuri; Dar nu ai p-acela ca să-i umileşti! Poţi ca să îi sfarâmi; dar nu să-i robeşti! Dacă mâna-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă, Altuia mai harnic locul tău îl lasă! Căci mai bine este supus lăudat, Decât cu ruşine domn şi atârnat!” |
Beneath a barren bank, on a foaming river, Where a hesychast fled the world, As evening came a stranger arrived. - „Stephen of Moldavia has come to speak to you!” - „Stephen of Moldavia, Daniel tells him, To wait outside! I am at prayer.” - „Good father! I am wounded and defeated, My own mother herself rejected me today! I have come to seek counsel if it would not be better For Moldavia henceforth to bow to the Turks?” Daniel Sihastru said to the prince - „Does my hearing deceive me or am I dreaming? The falchion does not cut off the bowed head, But the chain bends him humiliatingly! What then is life, if lived in serfdom? A holiday on which no one smiled? Life and serfdom cannot coexist, Peace and a tempest do not happen together. Prince! you have the right to turn into graves For freedom, mean and lands; But you cannot humble them! You can break them; but not enslave them! If the hand your sceptre presses on is weak, Cede your place to a more willing man! For better to be conquered and praised, Than a vassal prince in shame!” |
| După-aceste vorbe, Ştefan strânge-oştire Şi-nvingând păgânii nalţă-o monastire. |
After these words, Stephen gathered his troops And defeating the pagans raised a monastery. |
30 nov.
Keywords
În lumea computerelor, listele de cuvinte-cheie (sau etichete / taguri, cum mai sunt numite) sunt tot mai des întâlnite, reprezentând una dintre cele mai eficiente modalităţi de organizare a informaţiei. Sunt folosite pe diferite site-uri de către realizatori sau utilizatori (mai mult sau mai puţin la vedere), în campanii publicitare care ţin seama de context (pentru a indica în ce context este dorită publicitatea), pentru a marca imagini etc.
Utilizatorul oarecare alege la repezeală câteva cuvinte care îi vin în minte, însă cei care vor să obţină maximul din astfel de liste folosesc adesea aplicaţii specializate. Keywords (de la SearchDictionaries.com) este o astfel de aplicaţie online, chiar una gratuită, pentru liste de cuvinte în limba engleză. Deşi nouă, aplicaţia are deja mai multe facilităţi utile, unele inedite. Alte facilităţi sunt avute în vedere şi vor fi puse în practică dacă va exista suficient interes.
29 nov.
a (se) deştepta
Verbul a (se) deştepta se referă la elemente dintre cele mai neaşteptate şi mai puţin apropiate ca semnificaţie. Este extrem de controversat din punct de vedere etimologic, pentru că cercetătorii nu pot cădea de acord asupra termenului de origine. Pare însă a funcţiona de multă vreme în limbă, lucru ce explică multitudinea de trimiteri semantice. Sensul denotativ (principal) al termenului sugerează ieşirea dintr-o stare… vegetativă, identică sau similară cu somnul, de pildă letargia, ameţeala, reveria sau visarea. În acesta caz, sinonimele sunt a (se) trezi, a (se) scula.
Prin extindere, verbul se poate folosi pentru orice alte forme vii, incluzând aici revenirea la viaţă, învierea naturii primăvara, sau pentru toate tipurile de trăire afectivă (sentimente, dorinţe, chiar idei), cu grade diferite de intensitate, de la a (se) ivi, a apărea, a (se) înfiripa, a înmuguri, a încolţi, a (se) contura, până la a suscita, a stimula, a (se) înviora, a (se) însufleţi, chiar a (se) stârni, a (se) dezlănţui. Sensul cel mai complex se referă la trezirea dintr-o formă de „adormire” mai subtilă, pentru a ajunge la starea de sesizare conştientă a vieţii şi a ceea ce se întâmplă, deci „a deveni conştient, a ajunge să înţeleagă, să-şi dea seama de realitate”, chiar „a căpăta mai multă inteligenţă”.
Continuare »