„With a single stroke of a brush,” said the art teacher, taking his class around the National Gallery, „Joshua Reynolds could change a smiling face to a frowning one.”
„That’s nothing,” said Little Johnny, „So can my mother.”
| They sin who tell us Love can die. With life all other passions fly, All others are but vanity. In Heaven Ambition cannot dwell, Nor Avarice in the vaults of Hell; Earthly these passions of the Earth, They perish where they have their birth; But Love is indestructible. Its holy flame for ever burneth, From Heaven it came, to Heaven returneth; Too oft on Earth a troubled guest, At times deceived, at time opprest, It here is tried and purified, Then hath in Heaven its perfect rest: It soweth here with toil and care, But the harvest time of Love is there. |
Numai iubirea este de neînfrânt, Când alte patimi, dor, plăceri, avânt, Toate deşertăciune sunt, Ambiţia în ceruri n-are vad, Nici calicia-n hrubele din iad. Ţărână-s pasiunile de lut Şi pier în clipa-n care s-au născut. Iubirea însă e dăinuitoare – Sfinţita-i flacără în veci nu moare; Din rai coboară şi se-ntoarce-n rai. Ea pe pământul nostru prea ades E-un oaspe trist, trădat sau nenţeles; Aici se limpezeşte-a ei lumină Şi dobândeşte-odihnă-n cer deplină. Jos ea doar seamănă, trudind nespus, Dar vremea ei de seceriş e sus. |
| Robert Southey | traducere de Leon Leviţchi |
| A well there is in the West country, And a clearer one never was seen; There is not a wife in the West country But has heard of the Well of St. Keyne. |
În ţara de apus e-un puţ Cu apă de cleştar, pe nume Fântâna Sfintei Keyne; şi-l ştie Întreaga femeiască lume. |
| Or, a vision in a dream. A Fragment. | Viziune dintr-un vis |
| In Xanadu did Kubla Khan A stately pleasure-dome decree: Where Alph, the sacred river, ran Through caverns measureless to man Down to a sunless sea. So twice five miles of fertile ground With walls and towers were girdled round; And there were gardens bright with sinuous rills, Where blossomed many an incense-bearing tree; And here were forests ancient as the hills, Enfolding sunny spots of greenery. |
La Xanadu vru Kubla Han Un dom-al-poftelor, pe unde Alf, râul sfânt, curgea avan Prin peşterile mult afunde Spre-a mării sumbre unde. Deci dar, a-ncins cu foişoare Şi zid o vale roditoare, Aici: grădini, pâraie-ntortocheate Şi mulţi arbuşti mustind tămâie; Şi codrii vechi, de când e lumea poate, Vrând, parcă, pajiţti să mângâie. |
OED a anunţat introducerea a peste 1000 de termeni noi şi sensuri ale acestora pe lângă revizuirea şi extinderea a peste 2000 de termeni din dicţionar. De unde provin cei peste o mie de termeni adăugaţi? Unii sunt împrumutaţi din alte limbi, de exemplu „narcocorrido” (termen de origine spaniolă dintr-o baladă mexicană care rememorează fărădelegile traficanţilor de droguri), „potjie” (din afrikaans, vas din fier cu trei picioare pentru gătit la foc) şi „shishito” (din japoneză, un anumit fel de chilli folosit în bucătăria asiatică).
Unii termeni dezvăluie preocupări moderne: „assisted death” (moarte asistată) şi „assisted dying” (procesul morţii asistate), ca şi „agender” (fără sex, născut dintr-o reacţie la gândirea noastră înrădăcinată legată de apartenenţa la sex). OED a adăugat şi abrevieri – „IMF” (International Monetary Fund) şi „IDB” (illicit diamond buyer), au apărut şi „ICYMI” (in case you missed it), „IRL” (in real life), „IDK” (I don’t know), „TBH” (to be honest), „CBA” (can’t be arsed) şi „FFS” (for f*ck’s sake).
Continuare »
| A pensy Ant, right trig and clean, Came ae day whidding o’er the green; Where, to advance her pride, she saw A Caterpillar moving slaw. „Good ev’n t’ ye, mistress Ant,” said he; „How ‘s a’ at hame? I ‘m blyth to s’ ye.” The saucy Ant view’d him with scorn, Nor wad civilities return; But gecking up her head, quoth she, „Poor animal! I pity thee; ” Wha scarce can claim to be a creature, „But some experiment of nature, „Whase silly shape displeas’d her eye, ” And thus unfinish’d was flung bye. „For me, I ‘m made with better grace, „With active limbs, and lively face; „And cleverly can move with ease „Frae place to place where’er I please; „Can foot a minuet or a jig, „And snoov ‘t like ony whirly-gig; „Which gars my jo aft grip my hand, „Till his heart pitty-pattys, and — „But laigh my qualities I bring, „To stand up clashing with a thing, „A creeping thing the like of thee, „Not worthy of a farewell t’ye.” The airy ant syne turn’d awa, And left him with a proud gaffa. The Caterpillar was struck dumb, And never answer’d her a mum: The humble reptile fand some pain, Thus to be banter’d with disdain. But tent neist time the Ant came by, The worm was grown a Butterfly: Transparent were his wings and fair, Which bare him flight’ring thro’ the air. Upon a flower he stapt his flight, And thinking on his former slight, Thus to the Ant himself addrest: „Pray, Madam, will ye please to rest? „And notice what I now advise: „Inferiors ne’er too much despise, „For fortune may gi’e sic a turn, „To raise aboon ye what ye scorn: „For instance, now I spread my wing „In air, while you ‘re a creeping thing.” |
Furnica, îngâmfata, într-o zi Zbura peste izlazuri când zări Omida ce se strămuta alene – Prilej grozav ca să se umfle-n pene. „Domniţă, zise-omida, -s bucuroasă Că te-ntâlnesc – sunt toate bune-acasă”? Furnica nu-i răspunse la bineţe Şi, măsurând-o cu priviri semeţe, Pe spate-şi dete capul şi grăi: „Ce milă mi-e de tine, dac-ai şti! Jivină descleiată eşti, zidire Ce doar a încercat-o maica-fire; Când a văzut cam ce-a ieşit, scârbită, Te-a azvârlit cât colo-ntr-o clipită. Ci, iată, eu, cu evghenie-n neam, Sunt frumuşică, mădulare am Cu cari mă mişc şi mă învârt uşor Şi-oriunde-s gata să mă desfăşor. În menuet şi-n orice danţ turbat M-arunc cu-ntreagă firea mea, nu cat! O, cavalerul mâna cum mi-o-ndeasă, Cum îi mai bate inima sfioasă, Cum… – dar de ce să mă-njosesc atât Şi cu ce este-n mine mai urât Să-nfrunt o aschimodie ca tine, Nevrednică de un „rămâi cu bine”?” Înaripata râse apoi fudul Şi dispăru – stătuse doar destul. Iar într-acestea jalnica omidă, Curpinsă de durere şi obidă Că-i socotită lucru de nimic, Tăcuse, bineînţeles, chitic. Dar când veni furnica mai apoi, Omida era fluture de soi Şi aripile gingaş străvezii Prin aer o purtau peste câmpii; Şi fluturele, poposind pe-o floare, Cu gând la-acele vorbe jignitoare, Către furnică glăsui astfel: „Ce-ar fi să şezi, domniţă, puţintel? Doresc să-ţi dau un sfat: nu judeca Pe-acei ce-s mai prejos de seama ta, Căci soarta, care-i schimbătoare foarte, Cândva, cumva, le poate face parte. De-o vorbă, eu mă-nalţ acum în zbor, Iar tu eşti un biet vierme târâtor.” |
| Allan Ramsay | traducere de Leon Leviţchi |
© 2024 blog.ro-en.ro