Cum a înţeles omu’

Să ne grăbim!

Această zicală foarte cunoscută provine din vremurile de demult. Conform conţinutului, expresia chiar se referă la un cal real. Proverbul datează din anul 400 d. Hr., când Sfântul Ieronim a scris o epistolă înflăcărată unui nemulţumit căruia acesta îi dăduse în dar un cal. Sfântul Ieronim a considerat că pur şi simplu noul proprietar trebuia să accepte calul aşa cum era. Altfel spus, considera că acesta ar fi trebuit să accepte darul fără să se mai văicărească şi să bombăne. Pe de altă parte, dintotdeauna a existat obiceiul de a căuta un cal în gură pentru a-i evalua vârsta şi starea sănătăţii după dinţi. Totuşi, persoana care a primit darul Sfântului Ieronim se pare că a inspectat sever calul chiar în faţa sa şi a făcut mare tam-tam în legătură cu el. Dacă acea epistolă furioasă ne-a furnizat un proverb de neuitat, imaginaţi-vă câţi împătimiţi ai internetului perorând amarnic ar putea să ne inspire viitoare expresii.

În limba engleză, „Calul de dar nu se caută la dinţi” se spune „Never look a gift horse in the mouth”.

Cu sugestie de business

Diferenţe de pronunţie între nordul şi sudul Angliei

Verbul a comemora nu este unul care să permită o paletă foarte largă de interpretări. Sensul de bază se referă la „a aduce în memorie printr-o ceremonie”, adică „a celebra solemn amintirea unei personalităţi sau a unui eveniment important”. Cu observaţia că ceremonia de comemorare se referă în mod special la circumstanţe triste şi la dispariţia unor persoane, lucru ce anulează posibilitatea echivalării sensului verbului cu a sărbători sau a serba, în ciuda faptului că acestea par cele mai apropiate sinonime. Comemorarea presupune sobrietatea pe care o impune apropierea morţii…

Continuare »