06 iun.
„Gaudeamus Igitur” de Margaret Woods
| Come, no more of grief and dying! Sing the time too swiftly flying. Just an hour Youth’s in flower, Give me roses to remember In the shadow of December. |
Nu te mai văita și nu mai geme, Proslăvește-n cânt grăbita vreme! Anii tineri ce-au rămas Vor mai înflori un ceas. Dați-mi roze care să reînvie În a iernii negură pustie. |
| Fie on steeds with leaden paces! Winds shall bear us on our races, Speed, O speed, Wind, my steed, Beat the lightning for your master, Yet my Fancy shall fly faster. |
Bidiviu cu pas de plumb, rușine! După vijelie te aține! Vântule, ce-adeseori Știi ca fulgerul să zbori, Gândurile mele, mii și sute, Zboară decât tine mult mai iute. |
| Give me music, give me rapture, Youth that’s fled can none recapture; Not with thought Wisdom’s bought. Out on pride and scorn and sadness! Give me laughter, give me gladness. |
Dați-mi muzică, dați-mi desfătări, Tinerețea încă e alături; Gândul înțelept nicicând N-o să-ți vină cugetând. Piei, mândrie, silă și-ntristare! Mie dați-mi râs și încântare. |
| Sweetest Earth, I love and love thee, Seas about thee, skies above thee, Sun and storms, Hues and forms Of the clouds with floating shadows On thy mountains and thy meadows. |
Te iubesc, pământule, nespus, Iubesc mările, ce-i jos, ce-i sus, Soarele, vâltorile, Forma și culorile Norilor cu umbre plutitoare Peste munți, vâlcele și ogoare. |
| Earth, there’s none that can enslave thee, Not thy lords it is that have thee; Not for gold Art thou sold, But thy lovers at their pleasure Take thy beauty and thy treasure. |
Împărații spun că ești al lor; Dar tu n-ai stăpân înrobitor! Cine pentru bani e-n stare Să te scoată la vânzare? Doar îndrăgostiților le dai Ce comori ai căpătat din rai. |
| While sweet fancies meet me singing, While the April blood is springing In my breast, While a jest And my youth thou yet must leave me, Fortune, ‘tis not thou canst grieve me. |
Cât mai cântă visu-mi nebunește, Cât mai simt cum zvăpăiat zvâcnește Sângele de-april în piept, Cât n-ai încă niciun drept Tinerețea mea să o înfrângi, Soartă, n-ai nici dreptul să mă plângi. |
| When at length the grasses cover Me, the world’s unwearied lover, If regret Haunt me yet, It shall be for joys untasted, Nature lent and folly wasted. |
Iar când eu, al vieții sarcedor, Voi cunoaște arderea de tot, Sub răzor de iarbă grea Doar atât voi regreta: Că prea multe mari și mici plăceri Mi-au rămas nescunoscute ieri. |
| Youth and jests and summer weather, Goods that kings and clowns together Waste or use As they choose, These, the best, we miss pursuing Sullen shades that mock our wooing. |
Tinerețe, vară, joc, delicii Cu care principii și măscăricii Și-atâți alții se-nconjor După bunăvoința lor Noi nu căutăm: vrem chipuri sumbre, Deznădejde, lacrimi, neguri, umbre… |
| Feigning Age will not delay it- When the reckoning comes we’ll pay it, Own our mirth Has been worth All the forfeit light or heavy Wintry Time and Fortune levy. |
Vârsta nu se-ascunde sub obroc Și plătește-ntocmai, la soroc! Fericirea de-altădată Merită asemeni plată, Plată, vai, de care nu ne iartă Vremea iernii, apoi vremea moartă. |
| Feigning grief will not escape it, What though ne’er so well you ape it- Age and care All must share, All alike must pay hereafter, Some for sighs and some for laughter. |
Masca tragică, până și ea, Într-o bună zi se va strâmba, Când nu va mai ști decât Chinuri, doruri și urât. Unii vor plăti pentru suspine, Alții pentru ceasuri prea senine. |
| Know, ye sons of Melancholy, To be young and wise is folly. ‘Tis the weak Fear to wreak On this clay of life their fancies, Shaping battles, shaping dances. |
Cineva, o, ciocli, cum să fie Tânăr și-nțelept? E o prostie! Lutul vieții numai cei Prea bicisnici și mișei Cu-a lor fantezie nu-l frământă Spre-a-i da trup mlădiu la dans și trântă. |
| While ye scorn our names unspoken, Roses dead and garlands broken, O ye wise, We arise, Out of failures, dreams, disasters, We arise to be your masters. |
Prea-nțelepților, ne socotiți Trandafiri uscați, crini ofiliți, Oameni ce nu au un nume; Dar să știți că-n astă lume Noi ne ridicăm peste nevoi Și vă-ntrecem: robii sunteți voi. |
Margaret Woods | traducere de Leon Levițchi |