06 iun.
„Gaudeamus Igitur” de Margaret Woods
| Come, no more of grief and dying! Sing the time too swiftly flying. Just an hour Youth’s in flower, Give me roses to remember In the shadow of December. |
Nu te mai văita și nu mai geme, Proslăvește-n cânt grăbita vreme! Anii tineri ce-au rămas Vor mai înflori un ceas. Dați-mi roze care să reînvie În a iernii negură pustie. |
| Fie on steeds with leaden paces! Winds shall bear us on our races, Speed, O speed, Wind, my steed, Beat the lightning for your master, Yet my Fancy shall fly faster. |
Bidiviu cu pas de plumb, rușine! După vijelie te aține! Vântule, ce-adeseori Știi ca fulgerul să zbori, Gândurile mele, mii și sute, Zboară decât tine mult mai iute. |
| Give me music, give me rapture, Youth that’s fled can none recapture; Not with thought Wisdom’s bought. Out on pride and scorn and sadness! Give me laughter, give me gladness. |
Dați-mi muzică, dați-mi desfătări, Tinerețea încă e alături; Gândul înțelept nicicând N-o să-ți vină cugetând. Piei, mândrie, silă și-ntristare! Mie dați-mi râs și încântare. |
| Sweetest Earth, I love and love thee, Seas about thee, skies above thee, Sun and storms, Hues and forms Of the clouds with floating shadows On thy mountains and thy meadows. |
Te iubesc, pământule, nespus, Iubesc mările, ce-i jos, ce-i sus, Soarele, vâltorile, Forma și culorile Norilor cu umbre plutitoare Peste munți, vâlcele și ogoare. |
| Earth, there’s none that can enslave thee, Not thy lords it is that have thee; Not for gold Art thou sold, But thy lovers at their pleasure Take thy beauty and thy treasure. |
Împărații spun că ești al lor; Dar tu n-ai stăpân înrobitor! Cine pentru bani e-n stare Să te scoată la vânzare? Doar îndrăgostiților le dai Ce comori ai căpătat din rai. |
| While sweet fancies meet me singing, While the April blood is springing In my breast, While a jest And my youth thou yet must leave me, Fortune, ‘tis not thou canst grieve me. |
Cât mai cântă visu-mi nebunește, Cât mai simt cum zvăpăiat zvâcnește Sângele de-april în piept, Cât n-ai încă niciun drept Tinerețea mea să o înfrângi, Soartă, n-ai nici dreptul să mă plângi. |
| When at length the grasses cover Me, the world’s unwearied lover, If regret Haunt me yet, It shall be for joys untasted, Nature lent and folly wasted. |
Iar când eu, al vieții sarcedor, Voi cunoaște arderea de tot, Sub răzor de iarbă grea Doar atât voi regreta: Că prea multe mari și mici plăceri Mi-au rămas nescunoscute ieri. |
| Youth and jests and summer weather, Goods that kings and clowns together Waste or use As they choose, These, the best, we miss pursuing Sullen shades that mock our wooing. |
Tinerețe, vară, joc, delicii Cu care principii și măscăricii Și-atâți alții se-nconjor După bunăvoința lor Noi nu căutăm: vrem chipuri sumbre, Deznădejde, lacrimi, neguri, umbre… |
| Feigning Age will not delay it– When the reckoning comes we’ll pay it, Own our mirth Has been worth All the forfeit light or heavy Wintry Time and Fortune levy. |
Vârsta nu se-ascunde sub obroc Și plătește-ntocmai, la soroc! Fericirea de-altădată Merită asemeni plată, Plată, vai, de care nu ne iartă Vremea iernii, apoi vremea moartă. |
| Feigning grief will not escape it, What though ne’er so well you ape it– Age and care All must share, All alike must pay hereafter, Some for sighs and some for laughter. |
Masca tragică, până și ea, Într-o bună zi se va strâmba, Când nu va mai ști decât Chinuri, doruri și urât. Unii vor plăti pentru suspine, Alții pentru ceasuri prea senine. |
| Know, ye sons of Melancholy, To be young and wise is folly. ‘Tis the weak Fear to wreak On this clay of life their fancies, Shaping battles, shaping dances. |
Cineva, o, ciocli, cum să fie Tânăr și-nțelept? E o prostie! Lutul vieții numai cei Prea bicisnici și mișei Cu-a lor fantezie nu-l frământă Spre-a-i da trup mlădiu la dans și trântă. |
| While ye scorn our names unspoken, Roses dead and garlands broken, O ye wise, We arise, Out of failures, dreams, disasters, We arise to be your masters. |
Prea-nțelepților, ne socotiți Trandafiri uscați, crini ofiliți, Oameni ce nu au un nume; Dar să știți că-n astă lume Noi ne ridicăm peste nevoi Și vă-ntrecem: robii sunteți voi. |
Margaret Woods | traducere de Leon Levițchi |