Verbul a usca are mult mai multe sensuri decât m-am aşteptat, probabil datorită provenienţei din limba latină, lucru ce îl aşază în rândul celor mai vechi termeni pe care îi avem. Sensul general, care le explică într-un fel pe toate celelalte, înseamnă „a scoate sau a-şi pierde umiditatea printr-un procedeu mecanic, prin expunere la soare, la vânt, la foc etc”. Nuanţând explicaţia, verbul se poate referi la pământ (a se zbici, a seca, a asana), la conserve (a deshidrata legume, fructe, peşte), la pâine (a se împietri, a se întări), la rufe (a se zvânta), la vegetaţie (a-şi pierde seva, a se veşteji, a se ofili), la organe sau părţi ale corpului (a se atrofia), la oameni cu totul – de durere, jale, dor (a-şi pierde vlaga, a slăbi, a se chinui, a se consuma), ori la ochii/lacrimile lor, atunci când greul trece (a înceta să mai plângă).

Continuare »

! dingo era înregistrat ca substantiv masculin invariabil, dar acum are menţionată forma de plural – dingo

* din preajmă are două valori diferite: locuţiune adjectivală (poiana din preajmă) şi locuţiune adverbială (vine din preajmă). Este introdusă în DOOM, de asemenea, locuţiunea prepoziţională *din preajmă(-i).

* dinte-de-cal este un substantiv masculin compus, numele unui soi de porumb pentru care se foloseşte şi mai vechiul substantiv articulat dintele-calului

! dintr-o e o construcţie alcătuită dintr-o prepoziţie şi un adjectiv / articol / numeral

! dintr-odată şi-a schimbat grafia (anterior, corect era dintr-o dată), păstrând însă aceeaşi valoare de locuţiune adverbială

Verbul a culege este unul de sezon, care se referă la răsplata pe care o primeşte omul, în urma muncii sale, atunci când se pregăteşte să se retragă la adăpost din faţa iernii grele. Primul sens al termenului stabileşte sinonimie cu a aduna, a strânge, a recolta (cereale, legume, fructe, flori etc.), lucru ce se face rupând rodul de pe tulpină sau de pe ramuri. Fără a avea neapărat legătură cu munca pământului, verbul mai poate face trimitere la simpla acţiune de „a ridica, a strânge ceva de pe jos”, chiar cu zgârcenie „a strânge tot, a nu lăsa nimic” ori, mai organizat, „a aduna laolaltă, a colecţiona”. Folosit în domeniul tipografic, termenul are în vedere pregătirea textului pentru tiparul clasic, adică „a aduna din casete literele necesare şi a le aşeza în culegar”, fiind sinonim cu a zeţui, a compune.

Continuare »

! dinăuntru primeşte şi valoare adjectivală (partea dinăuntru), pe lângă cea adverbială mai veche (vine dinăuntru). De asemenea, termenul *dinăuntru- are valoare prepoziţională (dinăuntru-i).

! dincoace (sinonim cu „din această parte, de aici”) poate fi utilizat ca adverb (vine dincoace), dar şi ca adjectiv invariabil (partea dincoace); atunci când înseamnă „în această parte”, are doar valoare adverbială (locuieşte dincoace)

* din colo („din acea parte, de acolo”) este o structură alcătuită dintr-o prepoziţie şi un adverb, având atât utilizare adjectivală – partea din colo, cât şi utilizare adverbială – vine din colo; adverbul dincolo („în cealaltă parte, acolo”) nu suferă modificări – locuieşte dincolo

! dindărăt funcţionează ca adjectiv invariabil – partea dindărăt, ori ca adverb – vine dindărăt. Pe de altă parte, este menţionată ca noutate prepoziţia *dindărătu- (dindărătu-i), care se adaugă mai vechii prepoziţii dindărătul (dindărătul lui).

! dínghi nu mai este substantiv neutru, ci substantiv masculin, şi are pluralul dinghi, termenul referindu-se la o ambarcaţiune mică

Acţiunea desemnată de verbul a evada are o etapă premergătoare obligatorie, care presupune lipsirea de libertate, privarea de drepturi elementare, dar şi efortul brusc de a le recăpăta pe toate. Primul sens pe care îl percepem automat în urma rostirii cuvântului este cel care include escaladarea zidurilor unui spaţiu restrictiv, numind fuga din închisoare sau de sub pază. În acest caz, termenul are conotaţii negative – dacă evadaţii erau răufăcători, dar şi pozitive – dacă scăpaţii de pedeapsă erau întemniţaţi în lagăre din motive greşite. Sensul cuvântului se extinde pornind de la aceste observaţii de bază, reflectându-se asupra oricărei situaţii în care oamenii se simt încorsetaţi, limitaţi, îngrădiţi, închişi, constrânşi, mărginiţi în orice fel. Ieşirea din această situaţie presupune fuga, scăparea pe ascuns şi depăşirea graniţelor impuse.

Continuare »

! dimprejur este înregistrat şi cu valoare adjectivală invariabilă (grădina dimprejur), pe lângă cea adverbială anterior precizată (a cules flori dimprejur)

! dinadins are, conform noii norme, două despărţiri în silabe: cea care respectă principiul fonetic – di-na-dins, dar şi cea care respectă principiul morfologic – din-a-dins

! dinamoelectric nu se mai ortografiază folosind cratima, şi este adjectiv masculin cu pluralul dinamoelectrici şi femininul dinamoelectrică/dinamoelectrice

* dinamovist apare ca noutate, cu valoare adjectivală sau substantivală, masculin cu pluralul dinamovişti şi femininul dinamovistă/dinamoviste

! dinapoi primeşte o valoare suplimentară, pe cea de adjectiv invariabil (partea dinapoi), care se alătură valorii adverbiale (se vede mai bine dinapoi); în plus, are şi el două posibilităţi pentru despărţirea în silabe (di-na-poi/din-a-poi), la fel ca şi prepoziţia !dinapoia (di-na-po-ia/din-a po-ia)