Subiect

Alcătuiţi o compunere, pornind de la următoarele versuri:

Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă.

Rezolvare

Prin muncă şi sacrificii realizezi lucruri iremediabile. De ieri până azi, ţara noastră s-a schimbat şi totul a devenit schimbător. Ţara noastră este de o frumuseţe iremediabilă.

Era o zi de vară. Într-o bună zi toată lumea nu mai putea să-i sufere pe împăraţi şi au venit şi-n ţara noastră să se milogească. Cum veniră ei au cerut pământ şi apă. În această vreme ţăranii cooperatori lucrau la C.A.P. ca să-şi câştige pâinea ce o obţineau cu greu. Ei se sculau de dimineaţă şi-şi făceau nevoile pe lângă casă şi apoi plecau cu uneltele în spinare pe câmp. De frica împăraţilor aceşti ţărani erau foarte harnici şi înţelegători. Împăraţii erau foarte bucuroşi că aceşti ţărani muncesc cu drag toată vara, iar ţăranii când veneau să-şi ia bucatele împăraţii erau cam trişti, bosumflaţi. Aşa munceau ţăranii în trecut şi de obţinut nu obţineau nimic.

Nemţii s-au tot dus în ţara lor cu motocicletele lor cu ataş cu tot. Comunismul s-a răspândit ca un vânt de primăvară dar când cald pentru noi, când rece pentru duşmani noştri care mor de el. Din pământ au început să emane uzine şi tractoare. Ca să trăiască poporul bine s-a aplicat sacrificiul suprem. Au venit şi unii împăraţi spunând că nu este ţara noastră, dar toţi s-au lămurit când le-am arătat documentele de partid şi istoria din care se trage acest neam de soi. Împăraţii au venit la noi pentru că nu mai aveau loc în alte ţări. Ecaterina Teodoroiu şi-a dat viaţa împreună cu prietenii ca să scape ţara de sub jugul fascist, la fel ca Ştefan cel Mare, Mircea, Mihai.

După toate acestea am ajuns noi bogaţi iar cei bogaţi săraci şi au început să cerşească pe la casele oamenilor, cerând măcar o bucăţică de pâine. Iar noi nu eram răi ca ei să nu le dăm, pentru că noi ajutăm patria să aibe mai mulţi urmaşi. Patria a trecut prin mai multe modificări ca: trestie, plop, stejar, adică din epoca de formare până la cea de neclintire, socialism. De un ciot da, sultane, dar ciotul acesta este foarte tare, cu toate că nu se vede din cauza îmbrăcăminţii simple şi modeste.

Toate realizările noastre s-au făcut pe oase. De la Eminescu ne-au rămas poezii şi Ion Creangă. Versurile descriu trecutul glorios al poporului în lupte antifasciste şi anti-imperialiste purtate cu cotropitorii turci. Aceste versuri sunt de o înaltă întindere şi expunere orală şi oglindesc victoria socialismului împotriva turcilor.

Eminescu a făcut ochi la 15 ianuarie. Ţara noastră brăzdată de multe războaie se află în nordul Bulgariei. Ne-am îndoit dar nu ni s-a rupt nimica. Am luptat şi noi pentru strămoşii care vor urma. Poporul nostru îşi întreţine cu greu existenţa. Dacă am fi lăsaţi în pace, cum zice Vlahuţă, am fi ajuns noi în situaţia de azi? Oamenii poporului sunt fericiţi ca animalele libere şi ca peştii care zburdă în codrii patriei. Să luptăm cu tov. Nicolae Ceauşescu în frunte, ca bizantinii sub împăratul Constantin, contra turcilor. Ţara noastră a fost măcinată de lupte externe. De la Decebal la tov. Nicolae Ceauşescu toţi împăraţii au fost devotaţi poporului. Amândouă popoarele, Dac şi Roman, au învăţat limba adversarilor. În timpul când se prezenta la sultan, Mircea arăta ca un bătrân în baston, dar acest bătrân, prin ideile lui intelectuale a învins caracterul moral al persoanei sale. Vitejii ostaşi au alungat ultima cizmă din ţara noastră. Acum ţara noastră R.S.R. este în curs de mare dezvoltare cu toate că este mai mecanizată şi cât mai destoinică, când fiii săi muncesc cu înfocare şi dispreţ, pentru ca să fie cât mai frumoasă şi mai plăcută pentru tovarăşii din alte ţări prietene care să ne laude şi să stea cât mai mult pe la noi. S-a pus virgulă între blajini şi tihniţi pentru că e vorba de frumoasele sentimente ale urmaşilor noştri. Când duşmanii au cerut lucruri ruşinoase de la noi, noi nu ne-am speriat şi am făcut aşa de s-au întors cu spatele şi noi tot cu sabia după ei.

Mihail Eminescu prin scrisoarea III evocă o înscenare din lupta anti-otomană contra turcilor. Suntem urmaşii legionarilor. Poporul nostru a stat atât de bine treaz, încât numai cădea din picioare de oboseală, dar nu se lăsă. Tătarii au vrut să obţină acest pământ dar au rămas amărâţi. Turcii auzind tobe şi goarne s-au dus acolo, dar un ostaş le-a spus că acolo este o mlaştină şi un poduleţ. Când au trecut podul au trecut în mlaştină şi tot acolo Sinan Paşa şi-a pierdut dantura. Aşa Mircea a ieşit învingător în 36 de lupte victorioase şi 2 pierderi. Prin trecut înţelegem trecutul, prezentul şi viitorul. La marii scriitori reiese trecutul cum ar fi fost ieri. La Eminescu trecutul reiese în prezent, pătrunzându-l şi străpungându-l cu dispreţ. Cititorul crede că a fost ieri şi nu peste sute de ani. Trecutul e legat de fiecare om din ţara noastră şi este supus sub forţa majoră a viitorului. Atmosfera sumbră din al II-lea război mondial a fost definitivă şi invadată. Partidul ne-a creat condiţii foarte bune încât am putut trata cu pâine şi sare pe cei ce ne vizitează. Azi luptăm pentru îmbunătăţirea cât mai profundă a trecutului şi pentru realizarea a cât mai multe contradicţii în prezentul tot mai luminos. Limba nu ne-a putut-o lua, pentru că, vorba poetului, „e o comoară în adâncuri înfundată, pe moşie revărsată”. Cu cât s-a vărsat mai mult sânge, cu atât am trăit noi mai bine, iar viaţa este înfloritoare, dar uneori nu curge apa. Vlaicu vroia să fie pe popor şi poporul sub el. Istoria s-a dezvoltat paralel cu folclorul deoarece, se află la intersecţia marilor puteri. Ţara noastră luptă pentru toate popoarele, indiferent de pielea şi gradul lor. Domnitorii noştri au depus mari eforturi să menţină ţara în locurile unde au zburdat strămoşii noştri. Cu cât îţi iubeşti mai mult patria cu atât mori mai bine pentru ea. Dacii iubeau libertatea, dar numai noi construim socialismul. Cu câtă bucurie s-ar uita ei la noi.