Iulia Muşat

Dintre toate verbele de sezon, unul dintre marile mele favorite este a bruma. Desigur, e foarte rar folosit şi nu-mi place meteorologic, dar lingvistic mă prăpădesc după el, căci dă nume populare atât de frumoase lunilor octombrie – brumărel şi noiembrie – brumar. Sensul de bază se referă la „a cădea bruma, a (se) acoperi cu brumă (sau cu ceva care seamănă cu bruma)”, folosindu-se, de obicei, cu o cuvenită impersonalitate a semnificaţiei – brumează.

Mai des utilizat este substantivul brumă, denumind fenomenul specific anotimpurilor de tranziţie, adică acele „cristale mici de zăpadă formate noaptea prin îngheţarea vaporilor de apă din atmosferă şi depuse pe plante, pe sol, pe obiecte”. Poate fi sinonim cu ceaţă şi negură, sau cu promoroacă şi chiciură – deşi acestea din urmă par mai serioase, potrivite registrului iernii, şi au cristalele mai mari, bruma fiind mai fină şi mai argintată.

Continuare »

* Dobrogea este un substantiv propriu feminin, care se desparte Do-bro-gea şi are genitiv-dativul Dobrogei.

! al doilea (al II-lea/al 2-lea) are două variante corecte de despărţire în silabe – do-i-lea/doi-lea; numeralul masculin are femininul a doua (a II-a/a 2-a). Regulile de despărţire în silabe devin flexibile şi pentru !doisprezece – dois-pre-ze-ce/doi-spre-ze-ce, care are femininul douăsprezece (do-uăs-pre-ze-ce/do-uă-spre-ze-ce), scrise şi 12 sau XII. Aceleaşi probleme apar la !al doisprezecelea (dois-pre-ze-ce-lea/doi-spre-ze-ce-lea), scris şi al XII-lea, al 12-lea, precum şi la femininul a douăsprezecea (do-uăs-pre-ze-cea/do-uă-spre-ze-cea) – a XII-a/a 12-a.

* doisprezecime (dois-pre-ze-ci-me/doi-spre-ze-ci-me) apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul doisprezecimii şi pluralul doisprezecimi.

* dolby este un anglicism intrat la noi ca substantiv neutru; nu vă mai dau definiţia de DEX, că e rămasă în urmă… cine şi-a făcut timpanele franjuri la cinema, în mall (da, şi ăsta e în DOOM), ştie ce înseamnă.

* dolce şi * dolcissimo sunt termeni proveniţi din italiană şi utilizaţi în muzică; din punct de vedere morfologic, intră în categoria adverbelor.

Verbul a blestema este vechi de când limba, probabil ca şi obiceiul. Cel dintâi sens indicat de dicţionare se referă la „a invoca urgia divinităţii împotriva cuiva”, moment în care trimite la a afurisi, a anatemiza şi a excomunica. Termenul funcţionează şi în spaţiul laic, cu diferite grade de intensitate, de la simpla aruncare cu zisa – „a vorbi de rău pe cineva” (sinonim cu a ponegri, a defăima) până la adevărata artă. Mi se pare interesant felul în care dicţionarele fac diferenţă între simpla rostire a unor termeni din această sferă – „a exprima, a rosti un blestem împotriva cuiva”, şi o oarecare nuanţă faptică, de acţiune – „a supune unui blestem, a condamna la nenorocire”, care depăşeşte simpla rostire a vorbei la mânie.

Dincolo de convingerea mea interioară că tot blestemul se întoarce asupra celui care i-a dat drumul în lume, e captivant felul în care rostirea acestuia poate fi, de la început, îndreptată împotriva propriei persoane, atunci când asimilează gestul de „a cârti, a se revolta împotriva vieţii, a soartei” (deja nenorocite, din câte se vede, deci fără vreo noimă şi necesitate a adăugirii şi agravării afuriseniei). Şi, tot astfel, e de remarcat nuanţa reflexivă, cea care se referă la „a face jurământ, a se jura”, luând asupră-şi blestemul drept pedeapsă, recunoscut meritată, şi asumată în caz de vină. Cele mai des folosite sinonime, extrem de încărcate conotativ, sunt a înjura, a ocărî şi a huli.

Continuare »

! dixtuor (dix-tu-or) este un substantiv neutru care îşi modifică forma de plural – corect dixtuoruri (dispare vechiul dixtuoare); termenul denumeşte o „lucrare muzicală compusă pentru zece voci sau zece instrumente”

* dizabilitate apare ca noutate, substantiv feminin cu genitiv-dativul dizabilităţii şi pluralul dizabilităţi

* dizarmonie este, şi el, un substantiv feminin nou, care are genitiv-dativul dizarmoniei şi pluralul dizarmonii

* djiboutian („referitor la Djibouti”) se pronunţă [gibutian] şi se desparte dji-bou-ti-an; funcţionează ca substantiv masculin, dar şi ca adjectiv cu pluralul djiboutieni şi femininul djiboutiană-djiboutiene

* doar-doar este introdus ca adverb

Verbul a (se) încâina se foloseşte foarte rar, de cele mai multe ori pentru oameni (deşi cred că l-am auzit folosit şi legat de vremea care se înrăutăţeşte). Are două semnificaţii de bază, însemnând pe de o parte „a deveni rău, câinos, a se umple de răutate”, situaţie când este sinonim cu a (se) încâinoşa, a (se) înrăi. Dintr-un alt punct de vedere privind lucrurile, cuvântul stabileşte o echivalenţă de sens cu a se încăpăţâna, a se îndărătnici. Pentru prima situaţie, dar şi pentru a doua (în anumite circumstanţe), se poate folosi antonimul a (se) înduioşa.

Continuare »

* distribuţional (dis-tri-bu-ţi-o-nal) este un adjectiv care se referă la distribuţie, masculin cu pluralul distribuţionali şi femininul distribuţională-distribuţionale

! ditamai / ditai are două forme acceptate, fiind adjectiv invariabil folosit în registrul familiar

* Divan este un substantiv propriu neutru care înseamnă „sfat domnesc” şi apare ca noutate – pentru că nici nu s-a desfiinţat de mult…

* divizionară (di-vi-zi-o-na-ră) este un substantiv feminin cu genitiv-dativul divizionarei şi pluralul divizionare, care se alătură mai vechiului adjectiv variabil divizionar şi se referă la o diviziune monetară sau la o divizie (cred că l-am auzit folosit în ştirile sportive)

! dixie (di-xie) apare într-un articol diferit de ! dixieland (di-xie-land), deşi ambele substantive neutre înseamnă acelaşi lucru („stil ritmat, bazat pe alămuri, în jazul american”), iar vechea normă trimitea de la unul la celălalt; termenii provin din engleză şi păstrează pronunţia de origine [dixi(lend)]; cel de-al doilea are chiar şi formă de plural – dixielanduri