A fost o vreme când o tânără nu putea merge la petreceri şi baluri, nici măcar la plimbări, de una singură. Trebuia să fie însoţită de cineva – de obicei o femeie mai în vârstă sau măritată. În limba engleză această însoţitoare se numeşte „chaperon„.

Termenul este învechit. Cum vine din istorie, mulţi şi-au amintit că într-o vreme limba engleză făcea distincţie între substantivele masculine şi cele feminine, aşa cum se întâmplă în alte limbi. Ortografia „chaperon” le-a sunat masculină – şi cum e vorba despre o femeie, li s-a părut mai logic să scrie „chaperone„.

Aceasta a fost o scriere greşită multă vreme. Numai că greşeala a devenit atât de frecventă, încât „chaperone” a fost acceptată ca fiind o alternativă corectă de ortografiere. În timp, a devenit chiar varianta cea mai uzuală.