Oxford English Dictionary (sau OED, pe scurt) este principalul dicţionar clasic al limbii engleze, un adevărat monument lingvistic.

În 2019 se împlinesc 135 de ani de la apariția OED. Pe măsură ce limba engleză a continuat să evolueze, şi dicţionarul s-a dezvoltat în permanenţă. Lunga sa istorie este plină de lucruri interesante, unele chiar surprinzătoare.

1. Oxford English Dictionary s-a clădit pe muncă voluntară.
Când Societatea Filologică Londoneză (London Philological Society) a venit în 1857 cu ideea unui nou dicționar al limbii engleze, editorii au decis că e nevoie să ceară ajutorul publicului și i-au rugat pe cititorii avizi să trimită exemple de propoziții care să scoată în evidență sensurile diferiților termeni. Voluntarii au trimis frecvent fișe cu mii de citate din cărți, ziare și reviste. Până când a fost publicată prima ediție, mai mult de 2000 de voluntari i-au ajutat pe editori.

2. Au trecut 70 de ani până când prima ediție a OED să fie finalizată.
Inițial Societatea Filologică a prezis că dicționarului îi vor fi necesari 10 ani ca să fie terminat. După 27 de ani, editorii ajunseseră la termenul ant. Știind că va trece o vreme până când dicționarul va fi gata, au început din 1884 să publice ediții provizorii, în curs de actualizare. Primul volum complet a fost până la urmă publicat în 1928, cu mai mult de 70 de ani după ce societatea a avut această idee.

3. OED a fost la început o mare harabură.
Frederick Furnivall, unul dintre fondatorii dicționarului, a fost un vizionar – însă viziunea sa nu s-a extins și la abilitățile organizaționale. Sub conducerea sa, dicționarul era o harababură. Citatele trimise au fost înghesuite la nimereală în sacoșe și au dispărut. Toate cuvintele care începeau cu “pa” au fost date dispărute timp de 12 ani, când au fost găsite în Irlanda. Citatele pentru litera “g” au fost aproape arse cu gunoiul. Iar fișele pentru litera “h” au ajuns misterios în Italia.

4. Dr. James Murray a ajutat OED să facă curățenie.
Dr. James Murray, filolog, a luat conducerea ca editor principal al dicționarului în 1879 și a rămas la cârmă pentru tot restul vieții sale (a murit în 1915). Murray era un superstar lingvistic: vorbea fluent italiană, franceză, catalană, spaniolă, latină, germană, flamandă și daneză și avea cunoștințe solide de portugheză, francoprovensală, provensală, celtă, slavă, rusă, persană, cuneiformă, sanscrită, ebraică, siriacă, araba aramaică, coptă și feniciană.

5. Unul dintre cei mai prolifici colaboratori ai OED a fost un ucigaș închis într-un azil de boli psihice.
Un voluntar care a trimis OED nenumărate fișe cu citate a fost William C. Minor, schizofrenic, închis la Azilul de boli psihice Broadmoor din Berkshire, Anglia, după ce a împușcat mortal un bărbat despre care a crezut în mod greșit că i-a pătruns în cameră. Conform celor spuse de Murray, Minor a fost al doilea colaborator prolific al dicționarului, depășind chiar și pe membrii personalului angajat cu normă întreagă.

6. J.R.R. Tolkien și-a adus și el contribuția la OED.
În 1919 și 1920, J.R.R. Tolkien a lucrat pentru dicționar, studiind etimologia cuvintelor germanice care începeau cu litera “w” și a compus ciorne pentru termeni ca “waggle” și “wampum”. “Am învățat mai mult în acei doi ani decât în toată viața mea,” a spus mai târziu Tolkien.

7. Shakespeare nu e sursa cea mai citată din OED.
Sursa cea mai citată din OED este, de fapt, cotidianul britanic The Times, care are peste 40.000 de citate (cu vreo 10.000 mai multe decât William Shakespeare). Când vine vorba de patentarea și introducerea de termeni noi, Shakespeare nu e primul nici în acest domeniu; onoarea îi aparține lui Geoffrey Chaucer.

8. Cea mai populară ediție a OED a fost imposibil de citit cu ochiul liber
Inițial, OED avea un public limitat. Nu doar că setul care forma dicționarul era scump, dar era și voluminos și ocupa un raft întreg. În 1971, Oxford University Press a decis să publice o versiune mai mică și completă care cuprindea nouă pagini într-una. Textul era așa de mic, încât cele două volume ale dicționarului erau însoțite de o lupă. A devenit rapid cel mai bine vândut dicționar de pe piață.

9. Cea mai lungă definiție din OED e pentru un cuvânt format din trei litere.
Cel mai complicat cuvânt din Oxford English Dictionary? “Set”. În ediția din 1989, cuvântul din trei litere conține 430 de sensuri și a fost nevoie de o definiție formată din 60.000 de cuvinte. Alte cuvinte cu definiții interminabile sunt “run” (396 sensuri), “go” (368 sensuri) și “take” (343 sensuri).

10. Digitizarea OED a necesitat multă muncă.
La sfârșitul anilor 1980 a fost nevoie de mai mult de 120 de dactilografi, 55 de corectori și un total de 67 milioane de caractere pentru a digitaliza întregul conținut al Oxford English Dictionary. Procesul s-a finalizat după 18 luni de zile.