27 mart.

„Plouă” de George Bacovia

Da, plouă cum n-am mai văzut…
Şi grele tălăngi adormite,
Cum sună sub şuri învechite!
Cum sună în sufletu-mi mut!
Yes, it rains as I have never seen…
And heavy cowbells asleep,
How they ring in old sheds! How they keep
Ringing in my soul that‘s dumb!
Oh, plânsul tălăngii când plouă! Oh, the bells‘ lamentation in rain!
Şi ce enervare pe gând!
Ce zi primitivă de tină!
O bolnavă fată vecină
Răcneşte la ploaie, râzând…
How enervated is my brain!
What a primitive day of mud!
A sick girl in the neighbourhood
Yells laughing in the rain…
Oh, plânsul tălăngii când plouă! Oh, the bells‘ lamentation in rain!
Da, plouă… şi sună umil
Ca tot ce-i iubire şi ură —
Cu-o muzică tristă, de gură,
Pe-aproape s-aude-un copil.
Yes, it rains… like all that is love
And hate, it‘s a humble sound —
A child can be heard close at hand,
Sad music comes from his mouth.
Oh, plânsul tălăngii când plouă! Oh, the bells‘ lamentation in rain!
Ce basme tălăngile spun!
Ce lume-aşa goală de vise!
… Şi cum să nu plângi în abise,
Da, cum să nu mori şi nebun.
What stories the cowbells relate!
What a world so bereft of dreams!
How can you not weep in chasms,
Yes, how can you not die mad.
Oh, plânsul tălăngii când plouă! Oh, the bells‘ lamentation in rain!
George Bacovia traducere de P. Jay

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2018 blog.ro-en.ro