25 iul.
„Roadways” de John Masefield
| One road leads to London, One road leads to Wales, My road leads me seawards To the white dipping sails. |
Un drum duce la Londra, Spre Wales un altul duce; Al meu spre mări cu albe Catarguri face cruce. |
| One road leads to the river, And it goes singing slow; My road leads to shipping, Where the bronzed sailors go. |
Un drum duce spre fluviul Cu molcomul său cânt, Al meu spre dana unde-s Matrozi bătuți de vânt. |
| Leads me, lures me, calls me To salt green tossing sea; A road without earth’s road-dust Is the right road for me. |
Mă poartă el, mă cheamă Spre marea verde, vie; Al meu e numai drumul Ce pulberea n-o știe. |
| A wet road heaving, shining, And wild with seagull’s cries, A mad salt sea-wind blowing The salt spray in my eyes. |
Ud, unduios, sălbatic, Cu pescăruși ce țipă, Cu vântul care muge Și spumele-nfiripă, |
| My road calls me, lures me West, east, south, and north; Most roads lead men homewards, My road leads me forth. |
El cheamă și mă-ndeamnă Spre vest, est, nord și sud; Nu duce către casă, Ci-aiure, drumul ud. |
| To add more miles to the tally Of grey miles left behind, In quest of that one beauty God put me here to find. |
Mi-e dat să-nscriu noi mile Pe vechi răbojul meu, Să caut frumusețea Și s-o găsesc mereu. |
John Masefield | traducere de Tudor Dorin |