02 mai

„Leisure” de William Henry Davies

What is this life if, full of care,
We have no time to stand and stare.
Ce-i viața asta dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat?
No time to stand beneath the boughs
And stare as long as sheep or cows.
N-ai timp să stai sub ramuri de copaci
Privind la turmele de oi și vaci;
No time to see, when woods we pass,
Where squirrels hide their nuts in grass.
Trecând prin codri n-ai timp să vezi unde
O veveriță nucile-și ascunde,
No time to see, in broad daylight,
Streams full of stars, like skies at night.
Pâraiele-nstelate în amiezi
Sticlind ca bolta în al nopții miez.
No time to turn at Beauty’s glance,
And watch her feet, how they can dance.
Să prinzi ocheada Mândrei nu ai când,
Nici să-i privești picioarele dansând;
No time to wait till her mouth can
Enrich that smile her eyes began.
S-aștepți până îmbogățește gura-i
Surâsul ce-l stârni căutătura-i.
A poor life this is if, full of care,
We have no time to stand and stare.
Rea-i viața asta dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat…
William Henry Davies traducere de Andrei Bantaș

11 apr.

„The Truth” de William Henry Davies

Since I have seen a bird one day,
His head pecked more than half-away;
That hopped about, with but one eye,
Ready to fight again, and die —
Ofttimes since then their private lives
Have spoilt that joy their music gives.
De când o pasăre-am zărit
Cu capu-aproape ciugulit,
Tot țopăind zburlită, chioară,
Cu gând să lupte și să moară,
De-atunci, când viața mă îmbie,
Nu gust întreaga bucurie.
So when I see this robin now,
Like a red apple on the bough,
And question why he sings so strong,
For love, or for the love of song;
Or sings, maybe, for that sweet rill
Whose silver tongue is never still —
Și-acum, văzând acest prigor,
Roș măr pe ramu-mbietor,
Și neștiind ce triluri scoate
De dragoste sau libertate
Sau cântă poate undei Clare
Ce curge susurând la vale,
Ah, now there comes this thought unkind,
Born of the knowledge in my mind:
He sings in triumph that last night
He killed his father in a fight;
And now he’ll take his mother’s blood —
The last strong rival for his food.
Vai, ce gând rău îmi vine-n minte,
Născut din ce-mi aduc aminte;
Își cântă fapta cugetată:
Azi-noapte ucise pe-al său tată,
Și-acum vrea sângele de mamă,
La masa lui, rival de seamă.
William Henry Davies traducere de Veronica Focșeneanu

14 mart.

„The Rat” de William Henry Davies

„That woman there is almost dead,
Her feet and hands like heavy lead;
Her cat’s gone out for his delight,
He will not come again this night.
“Femeia asta dă să moară,
De plumb i-e trupul, o povară;
Motanul zburdă pe afară,
Și nu se-ntoarce astă-seară.
„Her husband in a pothouse drinks,
Her daughter at a soldier winks;
Her son is at his sweetest game,
Teasing the cobbler old and lame.
Prin cârciumi soțu-i umblă beat
Iar fata-i râde cu-un soldat;
Băiatul gustă-un joc barbar:
Îl sâcâie pe-un biet cizmar.
„Now with these teeth that powder stones,
I’ll pick at one of her cheekbones:
When husband, son and daughter come,
They’ll soon see who was left at home.”
Cu dinții care sfarmă totul
I-oi roade moartei nasul, botul;
Să vadă-ai ei venind acasă
Cam cine e stăpân în casă!”
William Henry Davies traducere de Andrei Bantaș

© 2021 blog.ro-en.ro