Verbul a moși s-a format, nu de la substantivul moş, aşa cum ar părea, ci direct de la moaşă. De fapt, tot de acolo vine şi moş, prin derivare regresivă, pentru că, în vechime, moșul era omul moaşei, iar el putea avea orice vârstă. Sensul termenului care stă la baza acestei familii lexicale a fost stabilit prin analogie cu albaneza (limbă-soră dinspre partea noastră tracică), în care există moshë („vârstă”).

Prin urmare, în lumea veche, moaşa, femeie respectabilă și cinstită în sat, era – în cel mai adevărat sens al cuvântului – o instituție. Principala ei atribuţie, de al cărei nume a rămas până astăzi legată din punct de vedere etimologic, era moşitul, adică ajutorul dat, la naștere, femeilor din comunitate.

Continuare »

! mobíl / móbil este adjectiv folosit în domeniul juridic (în structuri de tipul bunuri mobile sau avere mobilă), care acum are două forme accentuale; are femininul mobílă/móbilă și pluralul mobíle/móbile. Atunci când are valoare substantivală, termenul !mobíl (gen neutru) are o singură posibilitate de accent, dar două forme de plural, în funcție de înțeles: mobile (corpuri în mișcare, telefoane) și mobiluri (obiective).

! a mocăi este folosit în registrul familiar și popular, și păstrează acum o singură formă pentru fiecare mod/timp: indicativul prezent mocăie, imperfectul mocăia și conjunctivul să mocăie („a lucra încet, fără spor; a pierde vremea cu nimicuri”)

! mocăneasca (dans popular) este înregistrat ca substantiv feminin cu formă articulată; dicționarul indică acum și forma de genitiv-dativ – mocăneștii

* a mocheta apare ca noutate, verb cu indicativul prezent mochetează

* modelatoare este substantiv feminin cu genitiv-dativul modelatoarei și pluralul modelatoare