16 iun.
We were riding through frozen fields in a wagon at dawn.
A red wing rose in the darkness. |
Străbăteam câmpurile îngheţate într-un vagon în zori.
Un sturz s-a înălţat în întuneric. |
And suddenly a hare ran across the road.
One of us pointed to it with his hand. |
Şi deodată un iepure a traversat în goană drumul.
Cineva dintre noi l-a arătat cu mâna. |
That was long ago.Today neither of them is alive,
Not the hare, nor the man who made the gesture. |
Asta s-a întâmplat demult. Azi, niciunul nu mai există,
Nici iepurele, nici omul care a făcut gestul. |
O my love, where are they, where are they going
The flash of a hand, streak of movement, rustle of pebbles.
I ask not out of sorrow, but in wonder. |
Oh, dragostea mea, unde sunt ei, unde se duc
Străfulgerarea mâinii, linia mişcării, fâşâitul prundişului.
Mă întreb nu lipsit de întristare, dar cuprins de mirare. |
| Czeslaw Milosz |
traducere de Silvia Velea |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
14 apr.
When I die, I will see the lining of the world.
The other side, beyond bird, mountain, sunset.
The true meaning, ready to be decoded.
What never added up will add Up,
What was incomprehensible will be comprehended.
– And if there is no lining to the world?
If a thrush on a branch is not a sign,
But just a thrush on the branch? If night and day
Make no sense following each other?
And on this earth there is nothing except this earth?
– Even if that is so, there will remain
A word wakened by lips that perish,
A tireless messenger who runs and runs
Through interstellar fields, through the revolving galaxies,
And calls out, protests, screams. |
Când am să mor, am să văd faţa ascunsă a lumii.
Cealaltă, dincolo de pasăre, munte, asfinţit.
Adevăratul înţeles, gata de a fi dezlegat.
Ceea ce nu-şi găsise rostul şi-l va găsi,
Ceea ce a fost de neînţeles va fi înţeles.
– Şi dacă nu există o faţă ascunsă a lumii?
Dacă un sturz-cântător pe o ramură nu e un semn,
Ci doar o pasăre pe-o creangă? Dacă noaptea şi ziua
Se rotesc fără niciun sens?
Dacă pe acest pământ nu există nimic în afară de el însuşi?
– Chiar de ar fi aşa, tot va rămâne
Un cuvânt deşteptat de buze muribunde,
Un mesager neobosit care aleargă şi aleargă
Peste câmpiile interstelare, printre galaxiile ce se învârtesc,
Chemând, împotrivindu-se, strigând. |
| Czeslaw Milosz |
traducere de Silvia Velea |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!