03 iun.
Morpheus the lively son of deadly sleep,
Witness of life to them that living die,
A prophet oft, and oft an history,
A poet eke, as humors fly or creep,
Since thou in me so sure a power dost keep,
That never I with clos’d-up sense do lie,
But by thy work my Stella I descry,
Teaching blind eyes both how to smile and weep;
Vouchsafe of all acquaintance this to tell:
Whence hast thou ivory, rubies, pearl and gold,
To show her skin, lips, teeth, and head so well?
‘Fool,’ answers he, ‘no Indies such treasures hold,
But from thy heart, while my sire charmeth thee,
Sweet Stella’s image I do steal to me.’ |
Morfeu, fiu viu al somnului de moarte,
Tu, martor vieţii mortului-trăind,
Profet adesea, or poveste fiind,
Poet, cu toane – trist, or vesel foarte;
Cum tu, în mine, cert, păstrezi o parte
Şi-a mele simţuri nu le ştiu dormind,
Prin tine, Stella mea – plângând, zâmbind –
Mi-nvaţă ochii orbi cum să se poarte!
De unde-aduci tu fildeş şi rubine
Şi perle şi-aur, dându-i ei culori:
Ten, buze, dinţi şi păr, atât de bine?!
Tont! – zice – Nici în Indii nu-s comori,
Ca-n inima-ţi, când vraja-ţi creşte-n jur,
De-acolo, chipul Stellei eu ţi-l fur! |
| Philip Sidney |
traducere de Dan Duţescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
27 mai
Come Sleep! O Sleep, the certain knot of peace,
The baiting-place of wit, the balm of woe,
The poor man’s wealth, the prisoner’s release,
Th’ indifferent judge between the high and low.
With shield of proof shield me from out the prease
Of those fierce darts despair at me doth throw:
O make in me those civil wars to cease;
I will good tribute pay, if thou do so.
Take thou of me smooth pillows, sweetest bed,
A chamber deaf to noise and blind to light,
A rosy garland and a weary head:
And if these things, as being thine by right,
Move not thy heavy grace, thou shalt in me,
Livelier than elsewhere, Stella’s image see. |
O, vino somn, somn, tihnă împlinită,
Liman al duhului, balsam durerii,
Belşug uşor, robie izbăvită,
Drept jude între glorii şi mizerii.
Cu straşnic scut mă apără pe mine
De-a deznădejdii aprige săgeţi;
Adânci dihonii fă-le să se-aline;
Tribut îţi voi plăti, de mare preţ.
Ia-mi perna moale, patul arommit,
Iatacul molcom, fără de frământ,
Ghirlanda roză, gândul istovit:
Şi dacă-acestea, ce-ale tale sunt,
Nu-mbie haru-ţi greu, într-al meu gând
Răsare Stella, vie ca nicicând. |
| Philip Sidney |
traducere de Dan Duţescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
20 mai
With how sad steps, O Moon, thou climb’st the skies!
How silently, and with how wan a face!
What, may it be that even in heav’nly place
That busy archer his sharp arrows tries!
Sure, if that long-with love-acquainted eyes
Can judge of love, thou feel’st a lover’s case,
I read it in thy looks; thy languish’d grace
To me, that feel the like, thy state descries.
Then, ev’n of fellowship, O Moon, tell me,
Is constant love deem’d there but want of wit?
Are beauties there as proud as here they be?
Do they above love to be lov’d, and yet
Those lovers scorn whom that love doth possess?
Do they call virtue there ungratefulness? |
Eşti tristă, lună, şi precum un fur
Sui treptele ceresculu lăcaş…
Ai crede că pârdalnicul arcaş
Săgeţile-şi trimite şi-n azur!
Surată, dacă ochii ce-s desprinşi
Cu dragostea o pot şi judeca,
Tu-i înţelegi pe cei în mreje prinşi;
Blajină milă-i în privirea ta.
Statornicia faţă de iubite
E şi la voi o faptă de nătâng?
Frumoasele-s la fel de-nchipuite?
Le place-a fi curtate dar îl plâng
Pe-acel care iubeşte ca nebun?
Vrituţii nerecunoştinţă-i spun?
|
| Philip Sidney |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
13 mai
You that do search for every purling spring,
Which from the ribs of old Parnassus flows,
And every flower, not sweet perhaps, which grows
Near thereabouts, into your poesy wring;
You that do dictionary’s method bring
Into your rimes, running in rattling rows;
You that poor Petrarch’s long-deceased woes,
With new-born sighs and denizen’d wit do sing,
You take wrong ways: those far-fet helps be such
As do bewray a want of inward touch:
And sure at length stol’n goods do come to light.
But if (both for your love and skill) your name
You seek to nurse at fullest breasts of Fame,
Stella behold, and then begin to endite. |
Tu, cel ce-adaşti la şopotit izvor,
Ce, din Parnas-bătrânul, curge-n spaţii
Şi orice floare,-amară, fără graţii,
La poezia ta o legi, cu spor,
Tu, care foloseşti aliteraţii,
În rimele-ţi cu tropi clămpănitori,
Ori duhul lui Petrarca-l re-nviori
Cu noi suspine-n englezeşti pulsaţii,
Tu iei un drum greşit: orice-ajutor
Distaină vidul tău interior –
Cu timpul, tot ce-i furt, dai la iveală;
Pentru iubire, doar, şi-a ta-ncropeală,
De-aspiri la sânul Faimei, mai întâi,
Privind la Stella-ncepe să compui! |
| Philip Sidney |
traducere de Dan Duţescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
28 ian.
Loving in truth, and fain in verse my love to show
That she (dear She) might take some pleasure of my pain:
Pleasure might cause her read, reading might make her know,
Knowledge might pity win, and pity grace obtain;
I sought fit words to paint the blackest face of woe,
Studying inventions fine, her wits to entertain:
Oft turning others’ leaves, to see if thence would flow
Some fresh and fruitful showers upon my sun-burn’d brain.
But words came halting forth, wanting Invention’s stay,
Invention, Nature’s child, fled step-dame Study’s blows,
And others’ feet still seem’d but strangers in my way.
Thus, great with child to speak, and helpless in my throes,
Biting my truant pen, beating myself for spite–
“Fool,” said my Muse to me, “look in thy heart and write.” |
Iubind temeinic, m-oi preface-n vers,
Să-şi afle-un farmec draga-ntr-al meu dor –
Citind cu drag, cititu-i un revers
La tot ce-ndur – balsam îndurător!
Tristeţea-mi zugrăvii în chip divers,
Sortind expresii, har născocitor,
Scornii printr-alte pagini proaspăt viers,
Ploi rodnice-într-al arşiţei cuptor!
Dar calpe vorbe-alung Invenţia,
Ce-i prunc al Firii, studiul sterb o curmă:
Simt paşi străini umblând pe calea mea!
Când, burduşit cu vorbele-mi din urmă,
Îmi dau un pinten, Muza mea mă-mbie:
Smintite, moaie-n inimă şi scrie! |
| Philip Sidney |
traducere de Dan Duţescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!