20 aug.
Când pleci,
Nu ştiu care dintre noi a plecat,
Când întind mâna
Nu ştiu dacă nu mă caut pe mine,
Când îţi spun: te iubesc,
Nu ştiu dacă nu mie îmi spun
Şi mi se face ruşine.
Odinioară
Ştiam cum arăţi,
Erai
Nespus de înalt şi de subţire,
Ştiam de unde-ncepi
Şi unde mă sfârşesc,
Îţi găseam uşor
Buzele, gâtul,
Clavicula dulce,
Umărul copilăresc.
De mult, îmi amintesc,
Eram doi,
Ţin minte cum ne ţineam de mână…
Cine-a fost înfrânt dintre noi ?
Cine-a putut să rămână?
Singurul trup este al tău
Sau al meu?
Şi mi-e atât de dor
De cine?
Numai tăcând,
Cu ochii-nchişi, cu dinţii strânşi,
Mai pot să te distrug
Cu greu
În mine. |
When you leave,
I don’t know which one of us has left.
When I stretch out my hand,
I don’t know if it not me
I am groping for.
When I say to you, „I love you”,
I don’t know if it not to me that I am saying it –
And I feel ashamed.
Once
I knew what you were like.
You were
So tall and so slender,
I knew where you began
And where I ended.
I could easily find
Your lips, your neck,
Your sweet collar bone,
Your boyish shoulder,
Long ago, I remember,
There were two of us,
I recall how we where holding hands –
Which of us was defeated?
Which of us managed to remain?
Is this one body yours
Or mine?
Only in silence,
With closed eyes, with clenched teeth,
I can still destroy you…
But how hard
Within me. |
| Poezie de Ana Blandiana |
Traducere de Dan Duţescu |
Publicat de Silvia Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
25 iun.
S-au stins profeţii în pustie
Şi îngeri cu aripile-atârnând
Sunt duşi încolonaţi
Şi strânşi în pieţe.
Vor fi judecaţi în curând.
Vor fi întrebaţi: ce păcat
Le-a alungat făpturile din ceruri?
Ce vină? Ce trădare? Ce greşeală? |
The prophets have perished in the wildernes
And the angels with drooping wings
Are marched in a column
And gathered in market places.
Soon they will be tried.
They will be asked: what sin
Has banished them from heaven?
What guilt? What treason? What treaspass? |
Continuare »
Publicat de Lucian Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
04 nov.
Mi se întâmplă să ţip,
Numai în somn,
Şi-nspăimântată de-ndrăzneală
Mă trezesc –
În liniştea disciplinată a nopţii,
Încerc să aud
Ţipete-n somnul vecin.
Dar vecinii-nţelepţi
Nu ţipă decât când sunt siguri
Că visează că dorm,
În somnul din somn,
Unde nimeni n-aude
Îşi dau drumul la gură.
Ce liber vacarm
Trebuie să fie acolo,
În somnul din somn. |
I happen to cry out,
Only when asleep,
And frightened by my own daring
I wake,
In the well-disciplined silence of night,
And try to hear
Cries from neighbours’ sleep.
But the neighbours are wise
Crying out only when they’re sure
That they dream they’re asleep.
In the sleep within sleep
Where no one can hear,
They give way to cries.
What free uproar
Must be there,
In the sleep within sleep. |
Publicat de Lucian Velea in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!