06 iul.
Beautiful in My Eyes
Cântecul lui Joshua Kadison
Clipul original nu mai este disponibil pe YouTube.Caută-l pe YouTube
05 iul.
DOOM 2: exînscrie - expandat
* a exînscrie înseamnă „a construi o figură geometrică în afara alteia astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la a doua”; despărţirea în silabe se face în două moduri (e-xîn-scri-e/ex-în-scri-e), iar dicţionarul prezintă numeroase forme din paradigma acestuia: indicativ prezent eu exînscriu, ei exînscriu, tu exînscrii, noi exînscriem, voi exînscrieţi, conjunctivul prezent el să exînscrie, imperativul exînscrieţi, gerunziul exînscriind (ex-în-scri-ind/e-xîn-scri-ind) şi participiul exînscris
* ex-libris s-a păstrat din latină, având în româneşte valoare de substantiv neutru cu pluralul ex-librisuri - „vinietă aplicată pe o carte, purtând numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviză”
* exoftalmic (cu două variante corecte de despărţire în silabe e-xof-tal-mic/ex-of-tal-mic) este termenul medical pentru descrierea aspectului „bulbucat” al ochilor, un adjectiv masculin cu pluralul exoftalmici; întrucât acelaşi cuvânt se poate referi şi la persoanele care suferă de această boală, adjectivul are şi forme pentru feminin - exoftalmică-exoftalmice. Numele acestei afecţiuni este !exoftalmie, care are, la rândul său, două variante corecte pentru despărţirea în silabe: e-xof-tal-mi-e/ex-of-tal-mi-e.
! exorbitant îşi modifică şi el silabaţia, acceptând atât respectarea principiului fonetic, cât şi pe a celui morfologic - e-xor-bi-tant/ex-or-bi-tant. În mod asemănător se desparte !exorbitanţă, substantiv mai rar folosit, feminin cu genitiv-dativ exorbitanţei şi pluralul exorbitanţe.
* expandat apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul expandaţi şi femininul expandată-expandate, termen folosit despre unele alimente ori materiale „cu structură spongioasă”
04 iul.
„Ce te legeni…” (În formă populară) de Mihai Eminescu
| - „Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ?” - „De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea creşte Şi frunzişul mi-l răreşte. Bate vântul frunza-n dungă - Cântăreţii mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte - Iarna-i ici, vara-i departe. Şi de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele, Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele. Şi se duc pe rând pe rând, Zarea lumii-ntunecând, Şi se duc ca clipele, Scuturând aripele, Şi mă lasă pustiit, Veştejit şi amorţit Şi cu doru-mi singurel, De mă-ngân numai cu el!” |
„Why do you wail, o forest trees, Forest, without rain or breeze, Your branches ill at ease?” „How indeed should I not wail When the hours of summer fail! Nights grow longer, days get short, On my branches few leaves caught, And the winds with bitter sword Drive my chorister abroad; Autumn winds that forest flay, Winter near, spring far away. How indeed should I not groan When my singing birds have flown, And across the frozen sky Flocks of swallows hurry by, And with them my fancies fly Leaving me alone to sigh; Hurry on as time in flight Turning day half into night, Time that o’er the forest rings With a fluttering of wings… And they pass and leave me cold, Nude and shivering and old; For my thoughts with them have flown, And with them my gladness gone!” |
| Mihai Eminescu | traducere de Corneliu M. Popescu |
