problem
Exerciţiu de pronunţie
Verbul a (se) împărtăși este un derivat al substantivului părtaș, cu prefixul în-, de al cărui sens se și leagă: „a face pe cineva părtaș la ceva” sau „a se face părtaș la ceva, a lua parte la ceva”, adică a participa. Dar și „a avea parte de…”, echivalent cu a primi (din…), a se înfrupta (din…), precum și „a primi o parte din ceva” – în sens mai general.
Sensurile sunt destul de multe, căci verbul mai poate să însemne „a accepta punctul de vedere al cuiva, a fi de acord cu…, a primi ca bun”, deci a accepta, a admite – când e vorba de păreri, opinii. Ori cu privire la idei, gânduri, sentimente – „a (se) destăinui cuiva ceva, a face cunoscut (pentru a găsi sprijin spiritual sau moral)”, adică a comunica, a declara, a (se) destăinui.
De asemenea, poate avea în vedere „a împărți cu cineva ceva, a da și altuia, a face parte cuiva”, dar și „a avea parte de același lucru ca și altcineva”. Atunci când se referă la bucurii sau necazuri, dureri, înseamnă „ a suporta împreună”, dar se pot avea în vedere și impresii… sau chiar soarta cuiva.
Utilizat deseori în spațiul bisericesc, verbul se referă la „a da sau a lua împărtășanie; a supune ritualului de împărtășanie (sfânta grijanie)”, fiind sinonim cu a (se) cumineca, a (se) griji. Iar de aici derivă semnificația argotică a termenului, însemnând „a consuma băuturi alcoolice” – a bea. Și, surprinzător, sinonime mai există, multe în registrul popular și regional.
Zilele trecute mi-a căzut privirea pe un citat care spunea așa: „Pentru că suntem muritori, fiecare talent, îndemânare, aptitudine pe care o posedăm, fiecare gând și trăire pe care am avut-o, fiecare peisaj superb pe care l-am văzut, fiecare obiect material pe care l-am avut, se va pierde, în definitiv. Asta doar dacă nu le împărtășim cuiva.”
Și m-am gândit, imediat, cât de fericită sunt. Pentru că în fiecare zi îmi împărtășesc cunoștințele și învățăturile elevilor mei. Iar în fiecare zi de luni, gândurile mele – mai trăsnite sau nu – ajung la cititorii acestui blog. Există, deci, părți din mine care nu se vor pierde niciodată, și vorbe care, cumva, vor intra în alte case, minți și suflete…
! pedigrí îl înlocuiește pe pedigriu; se desparte pe-di-gri, este substantiv neutru cu pluralul pedigriuri („genealogie a unui animal de rasă pură; document care arată această genealogie”)
! pediplenă are acum și formă de plural – pediplene („câmpie de eroziune foarte netedă, formată la poalele munților prin retragerea versantelor”)
* pedoclimatic se desparte pe-do-cli-ma-tic; este adjectiv masculin cu pluralul pedoclimatici și femininul pedoclimatică-pedoclimatice („referitor la condițiile de sol și de climă”)
* pedofil are atât valoare adjectivală, cât și adverbială, masculin cu pluralul pedofili și femininul pedofilă-pedofile. Din aceeași familie lexicală, dicționarul înregistrează substantivul *pedofilie, feminin cu genitiv-dativul pedofiliei și pluralul pedofilii.
! pedosferă are două variante corecte pentru despărțirea în silabe – pe-dos-fe-ră/pe-do-sfe-ră; este substantiv feminin cu genitiv-dativul pedosferei („stratul solidificat de la suprafața solului”)
| With delicate, mad hands, behind his sordid bars, Surely he hath his posies, which they tear and twine; Those scentless wisps of straw that, miserable, line His strait, caged universe, whereat the dull world stares. |
El rupe și-mpletește mănunchi de flori de câmp După zăbrea, cu degete subțiri și șui, Flori seci, fără mireasmă, biet smalț al lumii lui Cea strâmtă, către care se-nhoalbă gloata tâmp. |
| Pedant and pitiful. O, how his rapt gaze wars With their stupidity! Know they what dreams divine Lift his long, laughing reveries like enchanted wine, And make his melancholy germane to the stars’? |
Semețe și blajine, privirile-i (haihui) Cum luptă cu nătângii! știu ei ce vis divin I-nseninează veghea precum un magic vin, Îngemănând aleanul cu aștrii cerului? |
| O lamentable brother! if those pity thee, Am I not fain of all thy lone eyes promise me; Half a fool’s kingdom, far from men who sow and reap, All their days, vanity? Better then mortal flowers, Thy moon-kissed roses seem: better than love or sleep, The star-crowned solitude of thine oblivious hours! |
Biet frate-al meu! Ce haruri îmi tot promiți tu mie Cu ochii rătăciți, nu mă îmbie: Vătaf să fiu în țara demenței? Nu plugar? Dar, sărutat de lună, mai scump măceșu-ți pare Ca muritoarea roză; mai dulci ca somnul par, Sub nimb de stele, anii, sihaștri, de uitare! |
| Ernest Dowson | traducere de Tudor Dorin |
© 2026 blog.ro-en.ro