ro-en.roBlog
română şi engleză · limbă, cuvinte, gramatică, ortografie
29 iun.

„The Caterpillar and the Ant” de Allan Ramsay

A pensy Ant, right trig and clean,
Came ae day whidding o’er the green;
Where, to advance her pride, she saw
A Caterpillar moving slaw.
„Good ev’n t’ ye, mistress Ant,” said he;
„How ‘s a’ at hame? I ‘m blyth to s’ ye.”
The saucy Ant view’d him with scorn,
Nor wad civilities return;
But gecking up her head, quoth she,
„Poor animal! I pity thee;
” Wha scarce can claim to be a creature,
„But some experiment of nature,
„Whase silly shape displeas’d her eye,
” And thus unfinish’d was flung bye.
„For me, I ‘m made with better grace,
„With active limbs, and lively face;
„And cleverly can move with ease
„Frae place to place where’er I please;
„Can foot a minuet or a jig,
„And snoov ‘t like ony whirly-gig;
„Which gars my jo aft grip my hand,
„Till his heart pitty-pattys, and -
„But laigh my qualities I bring,
„To stand up clashing with a thing,
„A creeping thing the like of thee,
„Not worthy of a farewell t’ye.”
The airy ant syne turn’d awa,
And left him with a proud gaffa.
The Caterpillar was struck dumb,
And never answer’d her a mum:
The humble reptile fand some pain,
Thus to be banter’d with disdain.
But tent neist time the Ant came by,
The worm was grown a Butterfly:
Transparent were his wings and fair,
Which bare him flight’ring thro’ the air.
Upon a flower he stapt his flight,
And thinking on his former slight,
Thus to the Ant himself addrest:
„Pray, Madam, will ye please to rest?
„And notice what I now advise:
„Inferiors ne’er too much despise,
„For fortune may gi’e sic a turn,
„To raise aboon ye what ye scorn:
„For instance, now I spread my wing
„In air, while you ‘re a creeping thing.”
Furnica, îngâmfata, într-o zi
Zbura peste izlazuri când zări
Omida ce se strămuta alene -
Prilej grozav ca să se umfle-n pene.
„Domniţă, zise-omida, -s bucuroasă
Că te-ntâlnesc - sunt toate bune-acasă”?
Furnica nu-i răspunse la bineţe
Şi, măsurând-o cu priviri semeţe,
Pe spate-şi dete capul şi grăi:
„Ce milă mi-e de tine, dac-ai şti!
Jivină descleiată eşti, zidire
Ce doar a încercat-o maica-fire;
Când a văzut cam ce-a ieşit, scârbită,
Te-a azvârlit cât colo-ntr-o clipită.
Ci, iată, eu, cu evghenie-n neam,
Sunt frumuşică, mădulare am
Cu cari mă mişc şi mă învârt uşor
Şi-oriunde-s gata să mă desfăşor.
În menuet şi-n orice danţ turbat
M-arunc cu-ntreagă firea mea, nu cat!
O, cavalerul mâna cum mi-o-ndeasă,
Cum îi mai bate inima sfioasă,
Cum… - dar de ce să mă-njosesc atât
Şi cu ce este-n mine mai urât
Să-nfrunt o aschimodie ca tine,
Nevrednică de un „rămâi cu bine”?”
Înaripata râse apoi fudul
Şi dispăru - stătuse doar destul.
Iar într-acestea jalnica omidă,
Curpinsă de durere şi obidă
Că-i socotită lucru de nimic,
Tăcuse, bineînţeles, chitic.
Dar când veni furnica mai apoi,
Omida era fluture de soi
Şi aripile gingaş străvezii
Prin aer o purtau peste câmpii;
Şi fluturele, poposind pe-o floare,
Cu gând la-acele vorbe jignitoare,
Către furnică glăsui astfel:
„Ce-ar fi să şezi, domniţă, puţintel?
Doresc să-ţi dau un sfat: nu judeca
Pe-acei ce-s mai prejos de seama ta,
Căci soarta, care-i schimbătoare foarte,
Cândva, cumva, le poate face parte.
De-o vorbă, eu mă-nalţ acum în zbor,
Iar tu eşti un biet vierme târâtor.”
Allan Ramsay traducere de Leon Leviţchi

29 iun.

Bimbo

La ce forme are… :)

bimbo

29 iun.

Excuse me!

10 conversaţii uşoare

28 iun.

burnt, burned

Unele cutii de culori au peste o sută de creioane colorate, printre ele aflându-se misterioasele nuanţe „lut roşu ars” şi „sienna arsă”. Aceste nuanţe provoacă nedumerire pe continentul nord-american, nu doar pentru că multe persoane nu ştiu ce reprezintă, ci şi din cauza folosirii cuvântului „burnt” (nu „burned”) pentru „ars”: „burnt umber”, „burnt sienna”.

În urma procesului de ardere a metalelor sau mineralelor se schimbă culoarea tuturor oxizilor rămaşi. Prin urmare, o culoare descrisă ca „arsă” poate fi un ton mai închis sau cu o tentă de gri mai accentuată decât culoarea standard cu acelaşi nume. De exemplu, „lut roşu” („umber”) este culoarea pământului maroniu care conţine oxizi de fier şi mangan. După încălzire, devine culoarea maro-roşcat cunoscută sub denumirea de „lut roşu ars”. „Sienna” este un pământ care conţine fier şi are o culoare maro-gălbui înainte de încălzire. După ardere capătă, de asemenea, un ton maro-roşcat.

Doar în engleza americană se face distincţie între cele „burnt” şi „burned”. În alte regiuni în care se vorbeşte limba engleză, ambele sunt acceptate ca forme de trecut ale verbului „burn”.

Nu a fost dintotdeauna aşa. Înainte de secolul al XVI-lea, „burned” era singura formă existentă. În timp, vorbitorii au început să pronunţe „-t” în loc de „-ed” la sfârşitul verbelor. Această modă a prins puţin în SUA şi Canada, însă nu suficient cât să devină o parte uzuală a limbajului. În Marea Britanie şi alte ţări, varianta cu „-t” a devenit folosită în masă.

În engleza americană, „burned” e folosit în mod obişnuit ca formă de trecut a verbului „burn”; iar „burnt” este mereu adjectiv.

28 iun.

Salon de înfrumuseţare a pantofilor

Nici cizmarii nu mai sunt ce au fost :)

28 iun.

How about some…?

Vocabular culinar

© 2026 blog.ro-en.ro