28 ian.
Loving in truth, and fain in verse my love to show
That she (dear She) might take some pleasure of my pain:
Pleasure might cause her read, reading might make her know,
Knowledge might pity win, and pity grace obtain;
I sought fit words to paint the blackest face of woe,
Studying inventions fine, her wits to entertain:
Oft turning others’ leaves, to see if thence would flow
Some fresh and fruitful showers upon my sun-burn’d brain.
But words came halting forth, wanting Invention’s stay,
Invention, Nature’s child, fled step-dame Study’s blows,
And others’ feet still seem’d but strangers in my way.
Thus, great with child to speak, and helpless in my throes,
Biting my truant pen, beating myself for spite–
“Fool,” said my Muse to me, “look in thy heart and write.” |
Iubind temeinic, m-oi preface-n vers,
Să-şi afle-un farmec draga-ntr-al meu dor –
Citind cu drag, cititu-i un revers
La tot ce-ndur – balsam îndurător!
Tristeţea-mi zugrăvii în chip divers,
Sortind expresii, har născocitor,
Scornii printr-alte pagini proaspăt viers,
Ploi rodnice-într-al arşiţei cuptor!
Dar calpe vorbe-alung Invenţia,
Ce-i prunc al Firii, studiul sterb o curmă:
Simt paşi străini umblând pe calea mea!
Când, burduşit cu vorbele-mi din urmă,
Îmi dau un pinten, Muza mea mă-mbie:
Smintite, moaie-n inimă şi scrie! |
| Philip Sidney |
traducere de Dan Duţescu |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
21 ian.
Fair is my Love and cruel as she’s fair;
Her brow-shades frown, although her eyes are sunny,
Her smiles are lightning, though her pride despair,
And her disdains are gall, her favours honey:
A modest maid, deck’d with a blush of honour,
Whose feet do tread green paths of youth and love;
The wonder of all eyes that look upon her,
Sacred on earth, design’d a Saint above.
Chastity and Beauty, which were deadly foes,
Live reconcilèd friends within her brow;
And had she Pity to conjoin with those,
Then who had heard the plaints I utter now?
For had she not been fair, and thus unkind,
My Muse had slept, and none had known my mind. |
Frumoasă-i Doamna mea precât de crudă;
Se-încruntă des, deşi privirea-i râde;
Trufaş zâmbind, nădejdi surâsu-i nu dă;
E miere-alintu-i, dar dispreţul – gâde.
Podoabă – cinstea sa; sfioasa fată,
Călcând poteca dragostei, încântă
Toţi ochii care către dânsa cată:
Cum pe pământ, şi-n cer ea fi-va sfântă.
Frumseţea şi fetia, vechi vrăjmaşe,
Făptura ei le-împacă foarte bine;
Iar dac-ar şti şi-n milă să le-înfaşe,
Au nu s-ar stinge-atunci prelungi suspine?
Dar, Doamna mea de n-ar fi fost şi rea,
Nicicui cât sufăr Muza-mi nu spunea. |
| Samuel Daniel |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
07 ian.
The room was suddenly rich and the great bay-window was
Spawning snow and pink roses against it
Soundlessly collateral and incompatible:
World is suddener than we fancy it. |
Deodată odaia se făcu bogată, marea fereastră cu arcade
Prăsea zăpadă şi trandafirii roz lipiţi de ea
Deveniră, fără zgomot, colaterali şi incompatibili:
Lume e mai neaşteptată decât ne-o închipuim. |
World is crazier and more of it than we think,
Incorrigibly plural. I peel and portion
A tangerine and spit the pips and feel
The drunkenness of things being various. |
Lumea e mai nebună şi din ce în ce mai nebună decât credem,
Incorigibil plurală. Curăţ de coajă şi desfac
O mandarină, scuip sâmburii şi simt
Că beţia lucrurilor e felurită. |
And the fire flames with a bubbling sound for world
Is more spiteful and gay than one supposes –
On the tongue on the eyes on the ears in the palms of one’s hands –
There is more than glass between the snow and the huge roses. |
Şi focul se învăpăiază bolborosind căci lumea
E mai vrăjmaşă şi mai veselă decât poate bănui cineva –
Pe limbă, pe ochi, pe urechi, în palme –
E mai multă sticlă între uriaşii trandafiri şi nea. |
| Louis MacNeice |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
31 dec.
Ance mair I hail thee, thou gloomy December!
Ance mair I hail thee wi’ sorrow and care;
Sad was the parting thou makes me remember-
Parting wi’ Nancy, oh, ne’er to meet mair!
Fond lovers’ parting is sweet, painful pleasure,
Hope beaming mild on the soft parting hour;
But the dire feeling, O farewell for ever!
Is anguish unmingled, and agony pure! |
Ursuz decembre, te întâmpin iar,
Ca şi-n alţi ani, mâhnit şi-ngrijorat,
Căci mi-aminteşti de ceasul cel amar
Când eu şi Nancy ne-am înstrăinat.
Iubiţii se despart şi, ca o miere
E gândul revederii pe curând,
Dar despărţirea fără revedere
E chinul ce mai greu din câte sunt. |
Wild as the winter now tearing the forest,
Till the last leaf o’ the summer is flown;
Such is the tempest has shaken my bosom,
Till my last hope and last comfort is gone.
Still as I hail thee, thou gloomy December,
Still shall I hail thee wi’ sorrow and care;
For sad was the parting thou makes me remember,
Parting wi’ Nancy, oh, ne’er to meet mair. |
Cum peste codri viscolul se-abate
Şi-n veştedele foi căzute scurmă,
La fel şi-n mine vântul iernii bate
De când s-a stins nădejdea mea din urmă.
Mereu am să te-ntâmpin, iar şi iar,
Ursuz decembre, trist şi-ngrijorat,
Câci mi-aminteşti de ceasul cel amar
Când eu şi Nancy ne-am înstrăinat. |
| Robert Burns |
traducere de Leon Leviţchi |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
