! damblagiu este menţionat ca termen popular şi familiar, având (în plus faţă de norma anterioară) atât valoare adjectivală, cât şi formă pentru feminin – damblagíe; pluralul pentru ambele genuri este damblagii; din punct de vedere al sensului, precizăm că termenul se referă la o „persoană care suferă de dambla” şi are un sens propriu – apoplectic, paralitic, dar şi unul figurat – ahtiat (după ceva)

* dame apare ca „joc”, cu formă de substantiv feminin plural

* damnare e termen livresc („condamnare la chinurile infernului, blestem, reprobare”), care coexistă cu mai vechiul damnaţiune; este substantiv feminin cu genitiv-dativul damnării şi pluralul damnări. I se alătură *damnat, cu valoare adjectivală ori substantivală, care are plural damnaţi şi feminin damnată-damnate.

! Damocles (cel cu sabia, desigur) se desparte Da-mo-cles şi e înregistrat ca substantiv propriu masculin

* dan, substantiv masculin cu pluralul dani, este „grad de calificare în ierarhia titlurilor centurii negre în artele marţiale japoneze (judo, karate, aikido etc.)”