Verbul a (se) vindeca vine – și găsesc foarte interesantă etimologia – din latinescul vĭndĭco (-áre), ce înseamnă „a răzbuna” (de unde se vede că are și răzbunarea proprietățile ei curative…), dar și „a elibera”. Înseamnă „a scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală; a reveni la starea normală (după o boală)”, fiind sinonim cu a (se) îndrepta, a (se) însănătoși, a (se) tămădui, a (se) lecui, a scăpa.
Termenul se poate referi și la oameni, și părți ale corpului lor, la răni fizice, tăieturi etc. – a se închide, a se cicatriza, dar are și un sens figurat destul de des folosit, cu privire la stări psihice sau afective – „a face să dispară, să înceteze o suferință morală, o supărare, un dor etc.”, sinonim cu a alina. Nuanța reflexivă are în vedere sensul de „a-și reveni dintr-o stare sufletească chinuitoare, copleșitoare”, situație în care verbul poate fi sinonim cu a se sătura. Continuare »
An elder American absent mindedly arrived at French customs at Paris airport and fumbled for his passport. „You have been to France before, Monsieur?” the customs officer asked sarcastically. The ancient Yank admitted that he had been to France before.
„Then you should know enough to have your passport ready for inspection,” snapped the irate official.
The American said that the last time he came to France he did not have to show his passport.
„Impossible, old man. You Americans always have to show your passports on arrival in France.”
The old American gave the Frenchman a long hard look. „I assure you, young man, that when I came ashore on Omaha Beach in Normandy on D Day in 1944, there was no goddam Frenchman on the beach asking to see my passport!”
