07 Mar

Emoţii „netraductibile”, pe care nu ştiaţi că le aveţi

De la „gigil” la „wabi-sabi” şi „tarab”, există multe cuvinte străine care desemnează emoţii fără echivalent în alte limbi. Învăţând să identificăm şi să le cultivăm, aceste experienţe ar putea să ne ofere o viaţă mai bogată.

Aţi simţit vreodată puţin „mbuki-mvuki” – nevoia irezistibilă de a vă smulge hainele de pe voi în timp ce dansaţi? Poate că e puţin „kilig” – sentimentul de agitaţie când vorbiţi cu o persoană pe care o simpatizaţi? Dar ce ziceţi de „uitwaaien” – care încapsulează efectele revitalizante ale plimbării în bătaia vântului? Aceşti termeni – din limbile bantu, taglog şi olandeză – nu au un echivalent direct în alte limbi, dar reprezintă experienţe emoţionale foarte precise.

Proiectul „Lexicografia pozitivă” a lui Tim Lomas de la Universitatea East London ţinteşte să capteze multele arome ale sentimentelor bune (unele dintre ele fiind în mod distinctiv dulci-amare) din întreaga lume, în speranţa că am putea să începem să le încorporăm pe toate în vieţile noastre. În limba engleză au fost deja împrumutaţi mulţi termeni care reprezintă emoţii din alte limbi – „frisson” din franceză şi „schadenfreude” din germană – dar există încă destui care nu şi-au croit drumul în vocabularul limbii.

Tim Lomas a găsit sute de experienţe „netraductibile” până acum şi e abia la început. Învăţarea acestor termeni, speră el, ne va oferi tuturor o înţelegere mai bogată şi mai nuanţată a nouă înşine şi o modalitate diferită de a vedea lumea.

Lomas mărturiseşte că a fost prima oară inspirat după ce a auzit o discuţie despre conceptul finlandez „sisu”, care e un fel de „hotărâre extraordinară în faţa adversităţilor”. Conform vorbitorilor de finlandeză, echivalentele în engleză „grit”, „perseverance” sau „resilience” nu se apropie de descrierea puterii interioare incluse în termenul lor nativ. Este intraductibil, în sensul că nu există un echivalent direct, care să capteze rezonanţa profundă.

Intrigat, Tim Lomas a început să vâneze şi mai multe exemple, cercetând literatura academică şi cerând cunoscuţilor săi străini să-i ofere sugestii. Primele rezultate ale proiectului au fost publicate în Journal of Positive Psychology.

Mulţi termeni se referă la sentimente pozitive specifice, care deseori depind de circumstanţe foarte particulare:

  • desbundar (portugheză) – a-şi lăsa inhibiţiile pentru a se simţi bine
  • tarab (arabă) – o stare de extaz sau vrajă indusă muzical
  • shinrin-yoku (japoneză) – relaxare după baia din pădure, la propriu sau la figurat
  • gigil (tagalog) – nevoia irezistibilă de ciupi sau strânge pe cineva din iubire sau preţuire
  • yuan bei (chineză) – sentiment de realizare completă şi perfectă
  • iktsuarpok (inuit) – anticiparea pe care o simte cineva când aşteaptă o persoană, aşa că iese mereu afară ca să vadă dacă a sosit

Alţi termeni reprezintă experienţe mai complexe şi dulci-amare:

  • natsukashii (japoneză) – dor faţă de trecut, fericire pentru amintirile dragi, dar tristeţe pentru că nu mai există
  • wabi-sabi (japoneză) – „sublim întunecat, dezolant”, centrat pe efemeritatea şi imperfecţiunea frumuseţii
  • saudade (portugheză) – dor melancolic sau nostalgie faţă de o persoană, loc sau lucru care e departe, fie în spaţiu, fie în timp – reverie vagă faţă de un fenomen care nici nu mai există
  • Sehnsucht (germană) – „doruri de viaţă”, o dorinţă intensă pentru stări alterantive şi realizări ale vieţii, chiar dacă sunt de neatins

Caracteristici şi comportamente personale care ne pot determina bunăstarea pe termen lung şi modurile în care internacţionăm cu alţi oameni:

  • dadirri (termen aborigen, Australia) – act spiritual profund de ascultare reflectivă şi respectuoasă
  • pihentagyú (maghiară) – „cu un creier relaxat”, descrie persoane iuţi de minte, care pot veni cu glume şi soluţii sofisticate
  • desenrascanço (portugheză) – a se descâlci artistic dintr-o situaţie cu probleme
  • sukha (sanskrită) – fericire autentică, care durează independent de circumstanţe
  • orenda (huron) – puterea voinţei umane de a schimba lumea în faţa forţelor puternice, cum ar fi soarta

Tim Lomas admite că multe descrieri pe care le-a oferit până acum sunt doar aproximări ale sensului adevărat:

Proiectul este în derulare şi tind continuu să finisez definiţiile cuvintelor din listă. Salut categoric reacţia şi sugestiile oamenilor în această privinţă.

În viitor, Lomas speră că alţi psihologi ar putea începe să exploreze cauzele și consecințele acestor experiențe – să ne extindem înțelegerea emoției dincolo de limitele de limbaj. Studiul acestor termeni nu va fi doar de interes științific. Lomas bănuieşte că familiarizându-ne cu termenii, se schimbă, de fapt, modul în care ne simțim, atrăgându-ne atenția la senzațiile trecătoare pe care le-am ignorat mult timp:

În fluxul nostru de conştiinţă – care spală diferite sentimente, emoții şi senzații – există atât de multe de procesat încât o mare parte trec pe lângă noi. Sentimentele pe care le-am învățat să recunoaştem și să etichetăm sunt cele pe care le observăm – dar există mult mai multe de care nu suntem conștienți. Și astfel cred că, dacă ni se dau aceste cuvinte noi, ele ne pot ajuta să articulăm zone întregi de experiență pe care le-am observat doar vag.

Drept dovadă, Lomas indică lucrarea lui Lisa Feldman Barrett de la Northeastern University, care a arătat că abilitățile noastre de a ne identifica și eticheta emoțiile pot avea efecte de amploare:

Unii oameni folosesc cuvinte cum ar fi anxietate, frică, supărare, dezgustat ca să se refere la o stare afectivă generală de a se simți rău. Pentru aceştia, ele sunt sinonime, în timp ce pentru alte persoane sunt sentimente distincte cu acțiuni distincte asociate acestora.

Este important că autoarea a constatat că acest lucru determină apoi cât de bine vom face faţă vieţii. În cazul în care suntem mai în măsură să fixăm dacă simțim disperare sau anxietate, de exemplu, am putea fi mai în măsură să decidem cum să remediem aceste sentimente: fie vorbim cu un prieten, fie vizionăm un film amuzant. Sau suntem în măsură să identificăm speranța în fața dezamăgirii ce ne-ar putea ajuta să căutăm noi soluții la problema noastră.

În acest fel, vocabularul emoțiilor este un pic ca un regizor, permițându-ne să apelăm un număr mai mare de strategii pentru a face față vieții.

Marc de Brackett de la Universitatea Yale a constatat că predarea unui vocabular mai bogat al emoțiilor copiilor de 10 şi 11 ani a îmbunătățit calificativele acestora la sfârșit de an și a promovat un comportament mai bun în clasă:

Cu cât este mai granulară experiența noastră de emoție, cu atât mai capabili suntem pentru a da un sens vieții noastre interioare.

Brackett și Barrett sunt de acord că „lexicografia pozitivă” al lui Lomas ar putea fi un bun îndemn pentru a începe identificarea contururilor subtile ale peisajului nostru emoțional. Barrett spune:

Cred că este util – vă puteți gândi la cuvintele și conceptele cu care sunt asociate ca instrumente pentru viaţă. S-ar putea chiar să ne inspire să încercăm noi experiențe sau să le apreciem pe cele vechi într-o nouă lumină.

Este o direcție de cercetare pe care Lomas ar dori să o exploreze în viitor. Între timp, Lomas continuă să-şi construiască lexicografia – care a crescut la aproape o mie de termeni.

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro