05 Aug

„Bright star” de John Keats

Bright star, would I were steadfast as thou ar –
Not in lone splendour hung aloft the night
And watching, with eternal lids apart,
Like nature’s patient, sleepless eremite,
The moving waters at their priestlike task
Of pure ablution round earth’s human shores
Or gazing on the new soft-fallen mask
Of snow upon the mountains and the moors –
No – yet still steadfast, still unchangeable,
Pillow’d upon my fair love’s ripening breast,
To feel for ever its soft fall and swell,
Awake for ever in a sweet unrest,
Still, still to hear her tender-taken breath,
And so live ever – or else swoon to death.
Sclipindă stea, de-aş fi neschimbător
Ca tine – nu-n splendoarea nopţii ţintuit,
Prin pleoape larg căscate singur privitor
Ca un sihastru al naturii nedormit
La apele ca preoţii spălând
Pământul omenesc cu abluţiuni,
Sau contemplând uşoara mască de curând
Căzută, a zăpezii, pe genuni;
Nu – ci-n credinţă-n veci neschimbător
La sânul dragei ce se pârguie, să-l ştiu
Mereu umflându-se şi coborând uşor,
De-o dulce neodihnă treaz să fiu,
Ca doar, ca doar s-aud respiru-i, să i-l cer,
Şi astfel să trăiesc mereu – de nu, să pier.
John Keats Traducere de Grete Tartler

Adauga un comentariu!



Subscribe without commenting

Alte articole pe subiecte similare

© 2017 blog.ro-en.ro