16 mart.
„When Lovely Woman Stoops to Folly” de Oliver Goldsmith
When lovely woman stoops to folly, And finds too late that men betray, What charm can sooth her melancholy, What art can wash her guilt away? |
Când fata faima şi-o întină Aflând (târziu!) că „ei” înşală, Ce leac aleanu-i mai alină? Ce vrajă lacrima-i mai spală? |
The only art her guilt to cover, To hide her shame from every eye, To give repentance to her lover, And wring his bosom—is to die. |
Un singur leac e de folos Spre a se-ascunde de ocară; Sădind căinţă-n păcătos, Strivindu-i sufletul – să moară. |
Oliver Goldsmith | traducere de Tudor Dorin |