Deşi sunt asemănătoare ca semnificaţie, verbele „say” şi „tell” nu se folosesc identic, iar mulţi dintre cei care învaţă limba engleză le confundă.

Verbul „to say” înseamnă „a spune”, „a zice” – pur şi simplu. Dacă subiectul este un obiect (de exemplu, un ceas sau un indicator), poate însemna şi „a indica”.

Pe de altă parte, verbul „to tell” înseamnă „a spune”, „a zice” cuiva – trebuie specificat cui. În plus, mai înseamnă şi „a povesti”.

Şi „say” poate fi folosit atunci când subiectul spune ceva cuiva, numai că în acest caz trebuie urmat de „to”. Altfel spus, „tell” este sinonim cu „say to”.

Ca o excepţie, când este vorba despre o capabilitate, se poate folosi „tell” fără a preciza cui, adesea cu sensuri idiomatice (de exemplu, „One can tell he is intelligent” înseamnă „Se vede că e inteligent„).