În limba engleză există două articole nehotărâte identice ca semnificaţie, dar care se folosesc în funcţie de cuvântul care urmează: „a” şi „an„. Regula generală spune că „a” se foloseşte înainte de consoane, iar „an” înainte de vocale. Scopul este o mai uşoară exprimare verbală. De fapt, regula se aplică fonetic, nu ortografic. Astfel, dacă se aplică la un cuvânt precum „X-ray”, care are prima literă o consoană, dar se pronunţă „ex-ray”, deci începând cu o vocală, se foloseşte „an„. De asemenea, dacă este vorba despre un cuvânt care începe cu o consoană ce nu se pronunţă, urmată de o vocală, se foloseşte tot „an” (de exemplu, „an honest effort”).