Din declaraţiile şoferilor după accidente
– Cum aţi avertizat dumneavoastră?
– Claxon.
– Cum a avertizat celălalt?
– Muuu…
Pentru că se tot întâmplă ca oamenii pur şi simplu să moară, trebuie să apară alţii. Asta este copulaţia. Însă oamenii nu dorm, ci lucrează cu inima, penisul şi vaginul din greu. Eu i-am văzut pe părinţii mei în camera de zi când copulau. Tata icnea îngrozitor şi mama a urlat, însă deocamdată niciunul dintre noi n-a murit. Însă poate că doar au exersat, fiindcă bunica e deja destul de bătrână.
Continuare »
Este vorba despre o femeie vădană care avea şapte feciori şi atunci când torcea pe prispă s-a oprit un călăreţ şi a spus: eu sunt Ştefan, turci ne-au învins. Şi noi i-am învins pe turci fiindcă pe unul la omorât cu sabia, adică l-a tăiat la gât, şi atunci Ştefan cel Mare s-a dus cu calul la el şi-a spus ia uite cum îi curge sânge şi au venit ceililanţi colegi de-ai lui şi-a zis şi ei ia uite cum îi curge sânge. Atunci Ştefan cel Mare a plecat şi calul era plin numai de spumă şi s-a întors la castel şi Ştefan era rănit la mână călare pe cal şi Ştefan a ciocănit în poartă şi a spus: eu sunt Mamă dă-mi drumul să intru fiincă sunt rănit la mână. Dar dăschideţi poarta, nu vezi că turci ne conjor. Bine, am să-ţi dau drumul. Ce bini-mi pare, fiindcă şi calul îngheaţă de frig. Şi până la urmă i-a dat drumul.
Tipătescu se purta cu nevasta lui Trahanache aşa ca şi cum ea n-ar avea soţ. Îi trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca nişte îndrăgostiţi şi aşa mai departe. La începutul piesei, Caţavencu este adresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei, când pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil. Toate personagele din „O scrisoare pierdută” sunt lipsite de incultură. Deseori Caragiale demasca moravurile moşierilor de a da nas copiilor lor. Poliţistul Prispanda vorbeşte numai cu perle.
Centralizarea înseamnă ceva care nu lasă pe altul în pace. Condiţiile care au favorizat centralizarea statului francez sunt: regele Filip al II-lea care a domnit între ani 843 şi 987, Filip al IV-lea căruia i se mai spunea Filip cel Frumos. Filip al II-lea a purtat multe războaie cu turci. Filip al II-lea a întemeiat capitala la Paris, că până atunci nu era deloc. După moartea lui Filip al II-lea a fost domnia lui Filip al IV-lea, care a făcut tot ca Filip al II-lea.
Autorul descrie oraşele care s-au înălţat în Moldova. Ele s-au construit în timpul nostru. Oraşele din Moldova sunt foarte numeroase la număr, cum este Iaşu şi alte oraşe mari şi frumoase care le plac străinilor foarte mult de frumuseţile din Moldova. Moldova în trecut era o ruină foarte imensă, adică mare, care în timpul lui Mircea cel Bătrân oamenii ziceau că apără această ruină şi s-au ţinut de cuvânt care şi azi mai există, dar mai puţin, dar tot mai sunt urme din care se vede că moldoveni au luptat cu atâta eroism pentru pământ, unii chiar şi-au jertfit viaţa pentru pământ, din cauza aceasta populaţia nu era prea mare. Dacă în trecut nu ar fi murit atâtea vieţi omenesti înseamnă că azi Moldova ar fi foarte mare, atât de imensă că ar întrece şi oraşul Bucureşti. În Moldova este o veche populaţie ca în trecut. Moldova este foarte veche, de sute de ani au fost bătălii aşa de multe încât nu lasă omul să trăiască. La 1848 oameni săraci şi de tot felul în afară de cei care erau bogaţi au strigat vrem pământ. Toate comitetele au început să se retragă atunci ca să treacă timpul.
© 2026 blog.ro-en.ro