16 dec.
What needs my Shakespeare for his honoured bones,
The labor of an age in pilèd stones,
Or that his hallowed relics should be hid
Under a star-ypointing pyramid?
Dear son of Memory, great heir of fame,
What need’st thou such weak witness of thy name?
Thou in our wonder and astonishment
Hast built thyself a live-long monument.
For whilst to th’ shame of slow-endeavouring art,
Thy easy numbers flow, and that each heart
Hath from the leaves of thy unvalued book
Those Delphic lines with deep impression took,
Then thou, our fancy of itself bereaving,
Dost make us marble with too much conceiving;
And so sepúlchred in such pomp dost lie,
That kings for such a tomb would wish to die. |
Îi vom slăvi lui Shakespeare osul sfânt,
Clădindu-i vraf de pietre pe mormânt?
Sau cere-se ca moaştele-i să stea
Sub piramida care-mpunge-n stea?
Moştenitor al faimei, te îmbie
Asemenea plăpândă mărturie?
Mirarea şi uimirea-ne nu-s oare
Statuia ta mereu dăinuitoare?
În ciuda artei cea cu trudnic pas
Curg stihurile tale, şi popas
În inimi face delficul tău vers
Din cartea ta cu slova de neşters.
Lăsându-ne de fantezie goi,
Ne faci de marmur’ stane tu pe noi;
Şi-astfel, atât ţi-e cripta de măreaţă,
Încât şi regi o ar plăti cu-o viaţă. |
| John Milton |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
09 dec.
Cyriack, whose grandsire on the royal bench
Of British Themis, with no mean applause,
Pronounced, and in his volumes taught, our laws,
Which others at their bar so often wrench,
Today deep thoughts resolve with me to drench
In mirth that after no repenting draws;
Let Euclid rest, and Archimedes pause,
And what the Swede intend, and what the French.
To measure life learn thou betimes, and know
Toward solid good what leads the nearest way;
For other things mild Heaven a time ordains,
And disapproves that care, though wise in show,
That with superfluous burden loads the day,
And, when God sends a cheerful hour, refrains. |
Cyriack, os din sfesnicul regesc
Ce pe Tamisa – mult aplaudat –
Britane legi a scris şi-a proclamat,
Ce prea des alţii le răstălmăcesc;
Profundul gând azi scaldă-ţi, te poftesc,
În hazul niciodată regretat…
Destul pe Arhimed l-ai cercetat
Şi „planul” suedez ori franţuzesc.
Degrabă viaţa-nvaţă s-o măsori
Spre-a şti spre ţintă drumul lesnicios;
Azi altceva meneşte blândul cer:
Jos grijile (cu rost doar uneori),
Ce cu poveri ne-ncarcă de prisos,
Şi care, când Cel Sfânt e vesel, pier. |
| John Milton |
traducere de Tudor Dorin |
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
02 dec.
To-night retired, the queen of heaven
With young Endymion stays;
And now to Hesper it is given
Awhile to rule the vacant sky,
Till she shall to her lamp supply
A stream of brighter rays. |
E seară… Doamna-Bolţii, sus,
Vrea cu Endimion să mai stea;
Stăpân e încă Hesperus
Acum pe-al cerului pustiu,
Pân’ ce din vatra ei mai viu
Ne lumina-va ea. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
25 nov.
The curfew tolls the knell of parting day,
The lowing herd wind slowly o’er the lea,
The plowman homeward plods his weary way,
And leaves the world to darkness and to me. |
Trist zvon de clopot prohodeşte ziua,
Cireada şerpuieşte pe vâlcea,
Plugarul se întoarce-n sat şi lumea
O lasă-n seama nopţii şi a mea. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Limba engleză, Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
18 nov.
’Twas on a lofty vase’s side,
Where China’s gayest art had dyed
The azure flowers that blow;
Demurest of the tabby kind,
The pensive Selima, reclined,
Gazed on the lake below. |
Spre vasul falnic şi obez
Pe care un artist chinez
Pictase nenufari,
Selima – cea mai sfiicioasă
Din seminţia pisicoasă –
Privea cu ochii mari. |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!
11 nov.
Come leave the loathéd stage,
And the more loathsome age,
Where pride and impudence in faction knit
Usurp the chair of wit,
Indicting and arraigning, every day,
Something they call a play.
Let their fastidious, vain
Commission of the brain
Run on, and rage, sweat, censure, and condemn:
They were not made for thee, less thou for them. |
Urâta scenă tu o lasă –
Şi epoca – mai urâcioasă!
Trufia s-a-nţeles cu impostura
Să-nlăture cultura,
Tunând şi fulgerând mult prea adese
’Mpotriva unor „piese”.
Ce dacă jalnica lor minte
Te foarfecă, asudă, minte,
Dă-n gropi? N-au fost făcuţi ei pentru tine,
Dar nici tu pentru dumnealor, vezi bine! |
Continuare »
Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!