14 feb.
„Renouncement” de Alice Meynell
| I must not think of thee; and, tired yet strong, I shun the thought that lurks in all delight— The thought of thee—and in the blue heaven’s height, And in the sweetest passage of a song. Oh, just beyond the fairest thoughts that throng This breast, the thought of thee waits hidden yet bright; But it must never, never come in sight; I must stop short of thee the whole day long. But when sleep comes to close each difficult day, When night gives pause to the long watch I keep, And all my bonds I needs must loose apart, Must doff my will as raiment laid away,— With the first dream that comes with the first sleep I run, I run, I am gathered to thy heart. |
Lupt să te-alung din gând; şi-adânc mă doare Că fug de a iubirii bucurie – Iubirea pentru tine – ce mă-mbie Din viers, din slăvi, din tot ce-i desfătare. Te port mereu în gând, spre neuitare, Şi-n piept, oh, ferec amintirea-ţi vie – Nicicând, nicicând zărită să nu fie; Lupt să te-alung din gând… şi ziua-i mare, Dar când adoarme zilnicul frământ, Când noaptea pune veghii căpătâi, Şi pot să lepăd jugul de pe mine Şi al voinţei frâu, ca pe-un veşmânt, – În primul vis din somnul cel dintâi Alerg, alerg, mă-ncuib sub sân la tine. |
| Alice Meynell | traducere de Tudor Dorin |
