09 aug.
„Disillusioned” de Lewis Carroll
| I painted her a gushing thing, With years about a score; I little thought to find they were At least a dozen more; My fancy gave her eyes of blue, A curly auburn head: I came to find the blue a green, The auburn turned to red. |
Doream vreo douăzeci de ani Portretul ei s-arate, Dar arăta mai mulţi de-atât Şi încă jumătate; Închipuisem ochi albaştri Şi părul blond, buclat, Dar verde a ieşit albastrul Şi blondul, vai, roşcat. |
| She boxed my ears this morning, They tingled very much; I own that I could wish her A somewhat lighter touch; And if you ask me how Her charms might be improved, I would not have them added to, But just a few removed! |
Obraji şi buze le-am vopsit Cu-a flăcărilor pară, Nebănuind că şi pe nas Roşeaţa o s-apară. Visasem linii moi, un zâmbet De graţie calină, Dar n-am văzut decât un rânjet Şi straturi de slănină. |
| She has the bear’s ethereal grace, The bland hyena’s laugh, The footstep of the elephant, The neck of a giraffe; I love her still, believe me, Though my heart its passion hides; „She’s all my fancy painted her,’ But oh! how much besides! |
Ea are graţia ursoaicei Şi râsul de hienă, Un pas cam ca de elefant Şi-un gât ca de balenă. Dar o iubesc şi nu-s în stare Din inima-mi s-o scot; Ea-i tot ce-am zugrăvit cu gândul Şi încă nu e tot. |
| Lewis Carroll | traducere de Leon Leviţchi |
