He is dead, the beautiful youth,
The heart of honor, the tongue of truth,
He, the life and light of us all,
Whose voice was blithe as a bugle-call,
Whom all eyes followed with one consent,
The cheer of whose laugh, and whose pleasant word,
Hushed all murmurs of discontent.
E mort de-acum frumosul tânăr, căzut viteazul neînvins,
Şi inima-i învăpăiată şi-obrajii lui aprinşi s-au stins!
El — sufletul nădejdii noastre, el — răsfăţatul de noroc,
Pe care cu mândrie ochii îl urmăreau din loc în loc,
A cărui voce mângăioasă, al cărui zâmbet plin de vrajă
Făcea să crezi că pretutindeni un înger bun îi stă de strajă…
Adjectivul „naughty” este unul cunoscut, dar originile sale sunt puţin cunoscute.
Substantivul „nought” înseamnă „nimic”. Se folosea mai mult în Evul Mediu. A fost adjectivat în „naughty„, adică „fără nimic”, „sărac lipit”.
În secolul XVI sensul a alunecat către „fără moralitate”, iar prin extensie – „viciat”, „depravat”, „denaturat”.
Spre sfârşitul Evului Mediu, semnificaţia s-a înmuiat. Atunci a apărut înţelesul modern de „obraznic” sau „neascultător”, cu referire mai ales la copii.
Spre sfârşitul secolului XIX, sensul s-a ramificat spre conotaţii sexuale. Că joaca şi obrăzncia merg bine împreună şi la adulţi.
Şi cine ştie ce obrăznicii va mai face „naughty” în viitor!
