Peste 1200 de termeni suplimentari au fost adăugaţi în renumitul dicţionar.

S-a schimbat şi ultimul cuvânt din dicţionar. Acesta este „zyzzyva” (zih-zih-vah), o specie ţânţari originară din America de Sud, care îi ia locul lui „zythum”, bere antică egipteană de malţ. Conform entomologului Thomas Lincoln Casey în 1922, „zyzzyva” apare deja ca ultimul cuvânt din mai multe dicţionare, dar acum primeşte o atenţie deosebită deoarece OED este „purtătorul standard al dicţionarelor”, potrivit Washington Post. Potrivit blogului OED, „zyzzyva” ar putea fi considerat „o referinţă onomatopeică la zgomotul produs de ţânţar” şi e posibil să fi fost „ales în mod deliberat drept curiozitate alfabetică”.

Continuare »

Limba română are o istorie bogată şi controversată. Cele peste 60.000 de cuvinte din DEX au origini foarte diferite, însă reuşesc să se îmbine perfect, într-o limbă vorbită de toţi românii.

Limba română provine din romanizarea populaţiilor din bazinul Dunării şi ulterior, din influenţele slave, greceşti, maghiare sau turceşti. Este o limbă vie, într-o continuă schimbare, care spune numeroase poveşti şi atrage o mulţime de necunoscute. Până la urmă, cu cât este mai complexă o limbă, cu atât este mai frumoasă, aşadar, ar trebui să fim mândri de graiul nostru.

Continuare »

Tendinţa de a introduce cuvinte din limba engleză în limba franceză este o problemă controversată în Franţa. Totuşi, cele două dicţionare rivale din Franţa, Le Robert şi Larousse, dezvăluie faptul că în ediţiile din 2018 includ câteva cuvinte noi, care nu vor fi chiar străine pentru vorbitorii de limba engleză.

Le Robert a adăugat 200 de termeni, în vreme ce Le Petit Larousse va avea încă 150 de cuvinte în paginile sale. Pentru a fi admişi, noii termeni trebuie să fie în uz popular, să fie folosiţi frecvent în media şi să nu fie supuşi riscului de a fi daţi uitării în scurt timp.

Continuare »

OxfordDictionaries.com conţine un număr record de termeni în folosinţă uzuală şi, spre deosebire de varianta tipărită, ţine pasul cu toate ariile, de la argou la hashtag-uri. De curând, 300 de noi termeni au fost adăugaţi în dicţionar, printre care „cringey”, „yas”, „craptacular” şi „haterade”, aceasta indicând cât de incredibil de rapid evoluează limba.

Este de asemenea o modalitate fascinantă de observa cum unele tendinţe au câştigat teren în ultimul timp. Mulţumită bloggerilor culinary, care militează pentru alimentele bio, ne întâlnim cu termenii „fitspo”, „aquafaba” (apă de năut folosită în bucătăria vegană), „ras-el-hanout” (tocana condimentată nord-africană), „pad kee mao” (fel de mâncare sud-est asiatic din orez şi tăiţei), „gochujang” (paste coreene condimentate) şi „superfruit”. Din sfera reţelelor de socializare avem „image board” şi „video selfie”.

Continuare »

Expresia „fake news”, care descrie poveşti fără o bază în realitate, a fost aleasă de Macquarie Dictionary dreptul cuvântul anului. Se spune că practica creării zvonurilor false, propagandei şi a dezinformării au influenţat rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA.

Alegerea substantivelor compuse este o altă modă cu tendinţă crescătoare a celor care aleg neologisme. Comitetul Macquarie, din care fac parte comentatorul politic Annabel Crabb şi autoarea Kate Grenville, a ales „fake news” în defavoarea lui „halal snack pack” (mâncare de fast food care combină straturi de cartofi prăjiţi, brânză rasă, carne de halal doner kebab, plus usturoi şi sos de barbecue şi chili) şi a lui „enby” (care descrie o persoană ce nu se identifică nici cu genul masculin, nici cu genul feminin).

Continuare »

Site-ul Omnilexica.com a mers din plin tot timpul anului ce s-a încheiat. Oameni din toată lumea au vizitat dicţionarul online în căutarea sensurilor termenilor pe care nu-i cunoşteau. Din studiul pentru a găsi Cuvântul anului 2016, a rezultat o listă cu cei 10 termeni care au fost cei mai accesaţi de-a lungul anului.

Cuvântul anului 2016 la Omnilexica este „ethnocentrism”. Înseamnă credinţa în superioritatea intrisecă a unei culturi, naţiuni sau a unui grup căruia îi aparţine o anume persoană. E asociat de obicei cu sentimente de respingere a altor grupuri. Termenul este foarte relevant în contextul actual, când etnia devine un cuvânt cheie pentru dizarmonia interrasială. Dar faptul că oamenii caută în număr mare semnificaţia unui astfel de cuvânt, indică faptul că sunt preocupaţi de subiect şi că devin mai conştienţi de faptul că alte culturi au propriile lor practici şi vederi, care nu trebuie desconsiderate doar pentru că sunt altfel.

Continuare »