blog.ro-en.ro » Rezultatele căutării

Rezultate

22 ian.

a denatura

Verbul a denatura vine din limba franceză – dénaturer și are două sensuri de bază. Înseamnă, pe de o parte, „a adăuga unui produs o substanță străină, spre a-l face impropriu scopurilor pentru care a fost destinat inițial”. Sensul figurat (care astăzi este mult mai des utilizat decât celălalt) se referă la „a schimba (adesea intenționat) înțelesul normal, natura sau caracterul unor cuvinte, al unor idei etc.”

Sinonimele menționate prin dicționare sunt numeroase și pot fi utilizate, în funcție de nuanțele pe care termenul le poate căpăta în diferite contexte: a altera, a contraface, a deforma, a escamota, a falsifica, a măslui, a mistifica, a poci, a răstălmăci, a scâlcia, a schimonosi, a silui, a sminti, a stâlci, a strâmba, a stropși.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

17 ian.

„A Ballad Of Burdens” de Algernon Charles Swinburne

The burden of fair women. Vain delight,
And love self-slain in some sweet shameful way,
And sorrowful old age that comes by night
As a thief comes that has no heart by day,
And change that finds fair cheeks and leaves them grey,
And weariness that keeps awake for hire,
And grief that says what pleasure used to say;
This is the end of every man’s desire.

Povara frumuseţii. Joc obscur,
Iubire sinucisă fără rost
Şi vârstă sosind noaptea ca un fur
Ce-n timpul zilei bestie a fost;
Schimbare-a dimineţii în apus,
Urtât ce, treaz, se-aşteaptă-nchiriat
Şi chin spunând ce poftele-au mai spus:
Aşa sfârşesc dorinţele unui bărbat.

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

08 nov.

„Ode to the West Wind” de Percy Bysshe Shelley

I O wild West Wind, thou breath of Autumn’s being, Thou, from whose unseen presence the leaves dead Are driven, like ghosts from an enchanter fleeing,	I O, vânt de-apus, suflare-a Toamnei crunte, De care fug – cum fug de-un vrăjitor Nălucile – noroadele mărunte,
Yellow, and black, and pale, and hectic red, Pestilence-stricken multitudes: O thou, Who chariotest to their dark wintry bed	Gălbui sau negre, ale frunzelor – Tu, care duci în goana ta sireapă Seminţele spre paturile lor,
The winged seeds, where they lie cold and low, Each like a corpse within its grave, until Thine azure sister of the Spring shall blow	Unde vor zace ca un hoit în groapă Până ce Primăvara – sora ta – De trâmbiţă să sune va să-nceapă
Her clarion o’er the dreaming earth, and fill (Driving sweet buds like flocks to feed in air) With living hues and odours plain and hill:	Deasupra gliei, şi va adăpa Cu aer cârdul florilor, umplând Cu-arome şi culori orice vâlcea –
Wild Spirit, which art moving everywhere; Destroyer and preserver; hear, oh hear!	O, duh ce, pretutindenea trecând, Distrugi şi aperi, te aud suflând!

Continuare »

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

23 oct.

a rugini

Verbul a rugini este un derivat al substantivului rugină și are trei utilizări care pleacă, toate, de la un proces chimic. Primul sens al termenului, cel propriu de bază, se folosește despre fier ori obiecte de fier/metal și este intranzitiv: „a se acoperi de rugină, a se umple de rugină, a prinde rugină”, sinonimul cel mai cunoscut fiind a (se) oxida, iar varianta populară – a (se) cocli.

Cel de-al doilea sens al verbului se referă la flori și plante, având, la rândul său, două accepții: una proprie – „a fi atacat de rugină” (boală infecțioasă a plantelor) – și una figurată, care poate avea în vedere un câmp sau o pădure întreagă, cu vegetație de toamnă – „a căpăta o culoare galben-roșiatică (sau brun-roșcată), asemănătoare cu a ruginii”.

Folosit cu valoare reflexivă, termenul capătă un sens figurat ce se aplică, de obicei, oamenilor, însemnând „a se altera din lipsă de exercițiu”, dar și „a deveni perimat, depășit; a se învechi, a nu mai fi actual, a nu mai corespunde” – aceste ultime explicații putând face referire și la concepțiile ori ideile în care crede o persoană.

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

11 oct.

„October” de William Morris

O love, turn from the changing sea and gaze, Down these grey slopes, upon the year grown old, A-dying ‘mid the autumn-scented haze That hangeth o’er the hollow in the wold, Where the wind-bitten ancient elms infold Grey church, long barn, orchard, and red-roofed stead, Wrought in dead days for men a long while dead.	Iubire-ntoarce-ţi chipul dinspre mare, Uite drumeagul coborând uşor. Deasupra lui, a toamnei blândă boare Învăluie întregul trist decor. Străvechii ulmi semeţ se desfăşor Pe lângă schit, livadă, şură, casă – Sunt amintiri ce oamenii le lasă…
Come down, O love; may not our hands still meet, Since still we live today, forgetting June, Forgetting May, deeming October sweet? – Oh, hearken! hearken! through the afternoon The grey tower sings a strange old tinkling tune! Sweet, sweet, and sad, the toiling year’s last breath, To satiate of life, to strive with death.	Da, se prea poate să ne pierdem iar, Trăind minutul şi uitând de mai, Cu gândul la molatecul brumar. Ascultă cum bătrânul turn dă grai Tristeţilor în straniul lor alai! Atinge anul cea din urmă strună, Prea beat de viaţă moartea s-o răpună.
And we too – will it not be soft and kind, That rest from life, from patience, and from pain, That rest from bliss we know not when we find, That rest from love which ne’er the end can gain? – Hark! how the tune swells, that erewhile did wane! Look up, love! – Ah! cling close, and never move! How can I have enough of life and love?	Şi noi, n-am strânge oare-n suflet pace Dacă-am lăsa de-o parte chin, răbdare, Belşug cu neştiutele-i soroace Şi dragoste ce-n veci de veci nu moare – Auzi firava cântului chemare? Iubire, stai alături, nu fugi! Ah, mai am timp destul pentru-a iubi?
William Morris	traducere de Victor Frunză

Publicat de Veronica Şerbănoiu in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza! Recomanda!

02 oct.

a (se) veșteji

Verbul a (se) veșteji s-a format, prin derivare, de la cuvântul de bază veșted (adjectiv). Înseamnă, în primul rând, „a deveni sau a face să devină veșted; a-și pierde prospețimea și frăgezimea, a începe să se usuce” – despre plante și părți ale lor. Sensul figurat se referă la oameni, la ceea ce ține de natura omenească – „a-și pierde vlaga, forța, vigoarea, vioiciunea sau puritatea”. Tot în sfera umană, el se poate folosi cu sensul de „a condamna în mod public”.

Cum se observă, explicațiile nu sunt din cale-afară de numeroase, dar sinonimele sunt multe și expresive: a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a păli, a (se) usca, a îmbătrâni, a slăbi, a lâncezi, a tânji, a (se) trece, a defăima, a stigmatiza, a blama, a condamna, a dezaproba, a fana, a înfiera, a osândi, a păta, a dezonora, a necinsti, a proscrie, a critica, a reproba, a respinge – precum și o serie de regionalisme și arhaisme. Sunt multe feluri de-a zice același sfârșit…

Continuare »

Publicat de Iulia Muşat in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza! Recomanda!

Cautare in blog

Categorii

Arhiva

Informatii

Utilizatori

Comentarii

Rezultate

a denatura

„A Ballad Of Burdens” de Algernon Charles Swinburne

„Ode to the West Wind” de Percy Bysshe Shelley

a rugini

„October” de William Morris

a (se) veșteji