Rezultate

« Previous Entries
Next Entries »
24 aug.

„Din valurile vremii…” de Mihai Eminescu

Din valurile vremii, iubita mea, răsai
Cu braţele de marmur, cu părul lung, bălai –
Şi faţa străvezie ca faţa albei ceri –
Slăbită e de umbra duioaselor dureri!
Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei,
Femeie între stele şi stea între femei
Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng,
În ochii fericirii mă uit pierdut şi plâng. 		Arise again, beloved, out of the waves of time
With your long golden tresses and marble arms sublime;
Your face that now transparent and pale as wax is pale
Is shaded by the shadow of sorrow’s clinging veil!
Your timid smile caressing does rest within my eyes,
O star amidst fair women, o queen of starry skies;
Your head upon your shoulder its wealth of beauty lays
And in your eyes of wonder I’m lost and weeping gaze.
Cum oare din noianul de neguri să te rump,
Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,
Şi faţa mea în lacrimi pe faţa ta s-o plec,
Cu sărutări aprinse suflarea să ţi-o-nec
Şi mâna friguroasă s-o încălzesc la sân,
Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o ţin. 		Out of the void’s dark vapours may you once more uprear,
That to my heart I clasp you, beloved angel dear,
That I in nameless weeping above your face may bend
And on your lips forever my burning kisses spend.
While your cold hand unheeding I clasp against my breast,
Closer, yet still closer, against my bosom pressed.
Dar vai, un chip aievea nu eşti, astfel de treci
Şi umbra ta se pierde în negurile reci,
De mă găsesc iar singur cu braţele în jos
În trista amintire a visului frumos…
Zadarnic după umbra ta dulce le întind
Din valurile vremii nu pot să te cuprind. 		Alas, not thus the darkness gives back its own again;
Now through its icy vapours I see your shadow wane.
With hanging arms and helpless once more I am alone
Before a dream unending of hours that have gone;
In vain with arms outstretching my soul your shadow craves,
Dear one, I cannot reach you amidst time’s rolling waves.
Mihai Eminescu traducere de Corneliu M. Popescu

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

22 aug.

a idolatriza

Verbul a idolatriza este unul destul de rar folosit în limbajul nostru curent. Se referă, etimologic privind lucrurile, la “a slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol”, adică “a trece un lucru sau o fiinţă în rândul idolilor”. Termenul este explicat prin sufixarea lui idolatru şi stabileşte sinonimie cu a adora, a apoteoza, a deifica, a diviniza, a venera, a zeifica. Nu pare foarte greu de intuit logica prin care verbul a trecut apoi într-o altă zonă semantică, lămurindu-se prin “a iubi cu pasiune” şi incluzând între conotaţii pe “a trata cu dragoste şi cu admiraţie exagerată, a iubi în mod exagerat”.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

17 aug.

„Halcyon Days” de Walt Whitman

Not from successful love alone,
Nor wealth, nor honor’d middle age, nor victories of politics or war;
But as life wanes, and all the turbulent passions calm,
As gorgeous, vapory, silent hues cover the evening sky,
As softness, fulness, rest, suffuse the frame, like freshier, balmier air,
As the days take on a mellower light, and the apple at last hangs
really finish’d and indolent-ripe on the tree,
Then for the teeming quietest, happiest days of all!
The brooding and blissful halcyon days! 		Nu printr-o mare iubire,
Nu prin bogăţie, prin onoruri din anii maturităţii,
prin victorii în politică sau în război,
Vei avea zile senine.
Dar, pe măsură ce viaţa se duce şi toate
furtunoasele pasiuni se potolesc,
Pe măsură ce splendide, vaporoase, tăcute
culori acoperă cerul de seară,
Pe măsură ce blândeţea, liniştea şi bogăţia
spiritului, ca un aer proaspăt şi îmbălsămat,
îţi umplu viaţa,
Pe măsură ce zilele se îmbracă în lumini patinate
şi merele coapte atârnă, obosite şi
leneşe, pe crengi,
Sosesc cele mai liniştite şi mai fericite
zile dintre toate,
Liniştitele şi fericitele zile senine.

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

01 aug.

a (se) odihni

Verbul a (se) odihni face parte dintre cele frumoase, de vacanţă, pe care le iubim. Desigur, se poate referi şi la perioade mai scurte de timp, dar nu intru acum în detalii. Explicaţia de bază precizează „a întrerupe temporar o activitate pentru a-și recâștiga energia, pentru a se reface”, însă termenul poate descrie şi starea propriu-zisă, aceea de „a se afla, a fi în repaus, a se repauza”. Scopul este acelaşi, de restabilire a forţelor fizice sau intelectuale, prin absenţa unei activităţi pe care o numim, în general, muncă.

În anumite circumstanţe, verbul are în vedere acţiunea unei alte persoane, care ar avea puterea şi capacitatea de „a lăsa să stea la odihnă, a pune la repaus, a da ori a oferi cuiva oferi odihnă”, însemnând, printr-o extindere de sens interesantă, „a adăposti, a găzdui”. Două expresii frumoase mi-au atras atenţia: pe odihnit(e) – adică „după un interval de odihnă, fără oboseală, fără zor, comod, ori în linişte, în tihnă” şi a odihni bucatele/mâncarea – „a se odihni după prânz, a-şi face siesta”.

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

27 iul.

„The Ecstasy” de John Donne

Where, like a pillow on a bed,
A pregnant bank swell‘d up, to rest
The violet‘s reclining head,
Sat we two, one another‘s best. 		Acolo unde, ca o pernă-n pat,
Poiana se umfla pentru-a susține
Al purei violete cap plecat,
Unul comoară celuilalt, cu tine


Continuare »

Publicat de in Paralele, Poezie, Traduceri
Comenteaza!     Recomanda!

25 iul.

a câştiga

A câştiga are mai multe sensuri decât mi se părea mie că aş şti. Cel mai cunoscut şi mai des întâlnit se referă, desigur, la „a obţine bani sau bunuri materiale”, iar metodele prin care se poate realiza acest lucru sunt extrem de diverse, de la muncă până la luptă ori, mai la-ndemână pentru unii, de la jocuri de noroc până la speculaţii şi exploatare. Prin extindere de sens, verbul se poate referi însă la multe alte tipuri de beneficii, despre care aş îndrăzni să spun că ar fi mai importante decât primele, contrar opiniei generale. Astfel, câştigul se poate referi la a dobândi, a obţine experienţă ori cunoştinţe, la a recupera, în vreun fel, timp (considerat iniţial insuficient sau chiar definitiv pierdut). Termenul poate trimite la cucerirea, obţinerea unei victorii, într-un război, într-un proces, într-o competiţie sportivă, politică ori de altă natură.

Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai interesante aspecte ale verbului se referă la sentimente, pentru că aici (spre deosebire de situaţiile discutate anterior) lucrurile sunt rareori conotate negativ, având în vedere emoţii pozitive obţinute prin strădanie, fie că este vorba despre simpatia ori bunăvoinţa cuiva, fie că vorbim despre prietenie şi chiar dragoste. Gama de sinonime devine, astfel, extrem de amplă, de la a căpăta, a beneficia, a folosi, a profita, până la a repurta, a izbândi, ori la a atrage (de partea sa), a cuceri. Din acest punct de vedere, mi-au atras atenţia sinonimele unui sens regional al verbului, venit dintr-un înţeles mai vechi al substantivului câştig („grijă”) – a aranja, a căuta, a curăţa, a deretica, a dichisi, a ferchezui, a găti, a împodobi, a îngriji, a scutura, a spilcui, a stânge, a vedea. Foarte interesante şi, în mod ciudat, mai multe decât cele folosite pentru sensul comun…

Continuare »

Publicat de in Limba română, Vorbe despre verbe
Comenteaza!     Recomanda!

« Pagina precedenta
Pagina urmatoare »

© 2024 blog.ro-en.ro