19 nov.
Parcarea interzisă tot timpul
Excepţie face maşina poliţiei, când aduce bere 
Rezultate
03 nov.
„Scrisoarea III” de Mihai Eminescu
| Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă, Ce cu-a turmelor păşune, a ei patrie ş-o schimbă, La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă. Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară Şi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri; Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri; Codrii se înfiorează de atâta frumuseţe, Apele-ncreţesc în tremur străveziile lor feţe, Pulbere de diamante cade fină ca o bură, Scânteind plutea prin aer şi pe toate din natură Şi prin mândra fermecare sun-o muzică de şoapte, Iar pe ceruri se înalţă curcubeele de noapte… Ea, şezând cu el alături, mâna fină i-o întinde, Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde: — Las’ să leg a mea viaţă de a ta… În braţu-mi vino, Şi durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o… Scris în cartea vieţii este şi de veacuri şi de stele Eu să fiu a ta stăpână, tu stăpân vieţii mele. Şi cum o privea sultanul, ea se-ntunecă… dispare; Iar din inima lui simte un copac cum că răsare, Care creşte într-o clipǎ ca în veacuri, mereu creşte, Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lăţeşte; Umbra lui cea uriaşă orizontul îl cuprinde Şi sub dânsul universul într-o umbră se întinde; Iar în patru părţi a lumii vede şiruri munţii mari, Atlasul, Caucazul, Taurul şi Balcanii seculari; Vede Eufratul şi Tigris, Nilul, Dunărea bătrână — Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână. Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri Şi corăbiile negre legănându-se pe râuri, Valurile verzi de grâie legănându-se pe lanuri Mările ţǎrmuitoare şi cetăţi lângă limanuri, Toate se întind nainte-i… ca pe-un uriaş covor, Vede ţară lângă ţară şi popor lângă popor — Ca prin neguri alburie se strevăd şi se prefac În întinsă-mpărăţie sub o umbră de copac. Vulturii porniţi la ceruri pân’ la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruinţă se porneşte îndelung Şi loveşte rânduri, rânduri în frunzişul sunător. Strigăte de-Allah! Allahu! se aud pe sus prin nori, Zgomotul creştea ca marea turburată şi înaltă, Urlete de bătălie s-alungau dupăolaltă, Însă frunzele-ascuţite se îndoaie după vânt Şi deasupra Romei nouă se înclină la pământ. |
A Sultan among those who over a language reign, Who where the flocks are pastured, there stretches their domain, Was sleeping on the hillside, his head laid on his arm, When came to him a vision that did his spirit charm: He saw the moon that nightly across the heavens ranged Turn from her wonted journey and to a maiden changed, He saw her glide towards him, with lovely downcast head, And there was sorrow in her eyes; but spring bloomed at her tread; While all the forest trembled, so wondrous war her grace, And a thrill of silver ripples ran o ‘er the water’s face. A mist like sparkling diamonds that did the vision daze Lay on the earth enchanted, a bright illumined haze, While the sound of whispered music sang through that wonderland, And o ‘er the starry heavens a midnight rainbow spanned… Her hair in raven tresses about her shoulders fell, And taking his hand in hers, she these grave words did tell: „Let be our lives united, my pain let yours enfold That through your sorrow’s sweetness my sorrow be consoled… Writ was it through the ages and all the stars record That I shall be your mistress, and you shall be my lord.” Now, as the Sultan marveled, softly she withdrew And he felt as if within him a wondrous tree upgrew; A tree that in an instant raised loftily its head And to the far horizons its thrusting branches spread; A tree of such a stature that even at midday The farthest lands and oceans under its shadow lay. While at the earth’s four corners rose up against the sky Atlas, Caucasus, Taurus and the Balkan mountains high; The wide Euphrates, Tigris, the Nile, the Danube old, All ‘neath its boughs protecting their mighty waters rolled. Asia, Europe, Africa and the desert stretching far, The boats that on the lakes and seas and on the rivers are, Billowing, boundless cornfields that tossed emerald locks, And shores, and ships, and harbours with castles on the rocks, All these spread like a carpet his vision did embrace, Country next to country set, and race to race… All these as in a mist of silver did he see, A vast extending kingdom ‘neath the shadow of a tree. The eagle that aspires the sky does dawdle not With lazy wings, nor in among the branches squat ; And now a wind of conquest the ancient forest fills And shouts of Allah ! Allah ! echo among the hills, As though a rising tempest does o’er the ocean roar The deafening clash of battle, the thunderous clang of war; Till loudly does the forest to that great gale resound And bow before new Rome its branches to the ground. |
12 oct.
Tabără de învăţare şi citire rapidă
Asociaţia InfoSPEED organizează o tabără de învăţare şi citire rapidă pentru o frumoasă vacanţă de toamnă, unde participanţii vor afla că se pot distra învăţând şi pot învăţa distrându-se. Performanţele extraordinare reuşite de copii fac că Programul InfoSPEED să fie una dintre recomandările de vârf pentru învăţare, pentru refacerea profundă a forţelor intelectuale şi fizice şi pentru dezvotare personală.
Modulul de Învăţare şi Citire Rapidă este un produs unic pe piaţă, iniţiat şi dezvoltat în ţară sub directa îndrumare a conf. dr. ing. Radu Budei, profesor al Universităţii Politehnice din Iaşi, inventator român cu rezultate remarcabile în domeniu. Beneficiind de un patent oferit de aparatul de citire rapidă – un aparat unic în lume, premiat în 2004 cu medalia de argint la Salonul de Inventică de la Geneva – modulul educativ beneficiază de un know-how unic acumulat de către fondator într-o perioadă de peste 30 de ani în domeniul procesării informaţiei precum şi de expertiza sa de peste 10 ani în traininguri de perfecţionare. Modulul se bucură de o certificare continuă a succesului şi de deosebite rezultate pozitive cunoscute în rândul miilor de cursanţi.
Continuare »
23 aug.
a alege
Verbul a alege mi s-a părut, la o primă lectură, foarte bogat în sensuri, cu utilizări extrem de diverse. Elementul fundamental pentru sensul termenului pare a fi factorul „preferinţă”, deşi am serioase dubii că alegem întotdeauna ceea ce ne place. Dar este evident că opţiunea pentru ceva sau pentru altceva se fundamentează pe un raţionament, pe o trecere în revistă a aspectelor pozitive şi negative. Vorbim, prin urmare, de „a prefera ceva sau pe cineva, a-şi fixa preferinţele asupra unui fapt sau asupra unei persoane”, sau cel puţin „a considera ca fiind mai acceptabil (în raport cu altcineva sau altceva)” ori „a deosebi dintre alţii, a recunoaşte dintre mai mulţi”. Unul dintre cele mai actuale sensuri se referă la gestul democratic de „a desemna pe cineva prin vot”, iar unul dintre cele mai practice trimite la „a (se) împărţi formând mai multe grupe” (sens care are ataşată şi expresia a alege cărare „a despărţi părul în două cu pieptenele”).
Continuare »
30 iun.
„Sonet III” de William Shakespeare
| Look in thy glass, and tell the face thou viewest Now is the time that face should form another, Whose fresh repair if now thou not renewest, Thou dost beguile the world, unbless some mother. |
Privindu-te-n oglindă spune-i celui ce te repetă, că e timpu-acuma alt chip s-aducă-n lume, de nu, jelui norocul dus şi-i laşi săracă muma. |
| For where is she so fair whose uneared womb Disdains the tillage of thy husbandry? Or who is he so fond will be the tomb Of his self-love to stop posterity? |
Unde-i frumoasa stea neprihănită ce nu s-ar vrea de plugul tău arată? Şi cine în mormânt stă să se-nchidă, stagnând-o, a viitorimii gloată? |
| Thou art thy mother’s glass, and she in thee Calls back the lovely April of her prime; So thou through windows of thine age shall see, Despite of wrinkles, this thy golden time. |
Oglinda mamei eşti şi ea, prin tine Aprilul strălucirii-ar vrea să-ntoarcă iar tu, al vârstei geam vreai să-nlumine în ciuda toamnei, tinereţea parcă… |
| But if thou live remembered not to be, Die single, and thine image dies with thee. |
De nu-ţi sădeşti tiparul, în tăcere mori, şi icoana ta cu tine piere… |
| William Shakespeare | traducere de Gheorghe Tomozei |
15 apr.
DOOM 2: confiat – congresmen
* confiat (con-fi-at) completează familia lexicală a verbului deja existent a confia; este un adjectiv masculin cu pluralul confiaţi, cu femininul confiată-confiate, termenul referindu-se la „fruct conservat prin fierbere în sirop de zahăr şi prin uscare”, sinonim cu glasat
* confidenţialitate e propus pentru tot ce are „caracter confidenţial”, substantiv feminin cu genitiv-dativul articulat confidenţialităţii. Ca să fie sigur că am priceput, DOOM-ul îl notează chiar de două (!) ori – verificaţi pagina 172.
* conform apare cu o nouă valoare morfologică – adjectivului i se alătură adverbului
! confort este un substantiv neutru care nu mai are plural (vechiul conforturidispare)
! congresmen îşi modifică forma grafică… (Mi se pare puţin atipică măsura, pentru că până acum am observat că se revine la original.) De remarcat că singularul nostru are forma pluralului din engleză, la care mai punem şi pluralul nostru – congresmeni.