Rezultate

30 ian.

„Poemă în oglindă” de George Bacovia

În salonul plin de vise,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint,
Bate toamna,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint.
In the drawing-room full of dreams,
In the wide-oval mirror framed in silver,
Knocks autumn
And the gangrened garden,
In the wide-oval mirror framed in silver.
În fotoliu, ostenită, în largi falduri de mătase,
Pe când cade violetul,
Tu citeşti nazalizând
O poemă decadentă, cadaveric parfumată,
Monotonă.
In an armchair, tired, in wide folds of silk,
While the violet falls,
You read nasalizing
A decadent poem, cadaverously scented,
In monotone.
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare… I foresee the rosy poem of future love…
Dar pierdută, cu ochi bòlnavi,
Furi, ironic, împrejurul din salonul parfumat.
Şi privirea-ţi cade vagă peste apa larg-ovală,
Pe grădina cangrenată,
Peste toamna din oglindă —
Adormind…
But lost, with sick eyes,
You take in ironically the scented drawing-room‘s surrounds.
And your glance falls vaguely over the wide-oval water,
On the gangrened garden,
Over autumn in the mirror —
Falling asleep…
Eu prevăd poema roză a iubirii viitoare… I foresee the rosy poem of future love…
Însă pal mă duc acuma în grădina devastată
Şi pe masa părăsită — alba marmură sculptată —
În veşmintele-mi funebre,
Mă întind ca şi un mort,
Peste mine punând roze, flori pălite-ntârziate
Ca şi noi…
But pale I walk now in the ravaged garden
And on the abandoned table — white sculpted marble —
In my mourning garments,
I stretch out like a dead man,
And place roses over myself, withered belated flowers
Like ourselves…
Zi, finala melodie din clavirul prăfuit,
Or ajunge plânsul apei din havuzele-nnoptate.
Vezi, din anticul fotoliu —
Agonia violetă,
Catafalcul,
Şi grădina cangrenată,
În oglinda larg-ovală încadrată în argint…
Speak, the final melody fom the dusty piano,
Or the weeping of water from benighted fountains suffices.
See, from the antique armchair —
The violet agony,
The bier
And the gangrened garden,
In the wide-oval mirror framed in silver…
George Bacovia traducere de P. Jay

12 dec.

„When You Are Old” de William Butler Yeats

When you are old and grey and full of sleep,
And nodding by the fire, take down this book,
And slowly read, and dream of the soft look
Your eyes had once, and of their shadows deep;
Când vei fi bătrână, cu părul sur şi plin de somn,
Când vei da din cap, moţăind lângă vatră, ia această cartea a mea
Şi citeşte-o încet, şi visează la galeşa privire
Pe care o avură ochii tăi odată şi la umbrele lor adânci;
How many loved your moments of glad grace,
And loved your beauty with love false or true,
But one man loved the pilgrim Soul in you,
And loved the sorrows of your changing face;
La câţi au iubit clipele tale de veselă drăgălăşie
Şi ţi-au iubit frumuseţea cu dor fals sau adevărat;
Dar un singur om a iubit călătorul suflet din tine,
Şi a iubit durerile din obrazul tău schimbat,
And bending down beside the glowing bars,
Murmur, a little sadly, how Love fled
And paced upon the mountains overhead
And hid his face amid a crowd of stars.
Şi aplecat puţin printre gratiile înflăcărate,
Şopteşte, cam trist, cum iubirea fuge mereu,
Şi trecând peste munţii ce stau deasupra atingerii noastre,
Îşi ascunde faţa în roiul de stele pribegi.
William Butler Yeats traducere de Ion Pillat

04 dec.

Oxford Dictionaries includ noi termeni inediţi

Dacă generaţiile viitoare nu-şi vor aminti mare lucru despre noi, trebuie să ne asigurăm că ne plăcea la nebunie să abreviem, să ne folosim smartphone-urile şi Twitter. Oxford Dictionaries Online a adăugat încă un lot de cuvinte noi la baza sa de date, imortalizând spiritul anului 2012. Printe aceşti noi termeni se numără „deets”, abrevierea expresiei „as in details” („conform detaliilor”), şi „boyf”, de la „boyfriend” („iubit”).

Termenul „retcon”, abreviere pentru „retroactive continuity” („continuitate retroactivă”), reprezintă o modalitate de a pune cap la cap continuări ale unui episod narativ deja stabilit. Cel mai renumit exemplu al „retcon” al filmelor moderne constă în cele cinci cuvinte ale lui Darth Vader: „Nu, eu sunt tatăl tău.”

Continuare »

03 dec.

a sărbători

Verbul a sărbători e la promoţie în luna decembrie, cea binecuvântată: pe unde te-ntorci, dai de vreo urmă a lui. Cercetând mai îndeaproape despre el, am descoperit cu surprindere că este obţinut din sărbătoare (substantiv care s-a format, la rândul lui, din verbul a serba) şi toate conotaţiile lui au, desigur, legătură cu aceasta. Mai mult decât atât, în funcţie de motivul care o generează, acţiunea de a sărbători poate să se refere la circumstanţe diverse.

Dincolo de toate însă, cuvântul are un singur sens generic – „a-şi manifesta sentimentele de admiraţie, de bucurie, de entuziasm faţă de o persoană sau faţă de un eveniment, printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a marca printr-o solemnitate”. Sinonimele sunt destul de puţin numeroase, în funcţie de specificul evenimentului care stă la baza sărbătorii – a aniversa, a celebra, a comemora (cu reguli ceva mai stricte de utilizare), a prăznui, a serba.

Continuare »

28 nov.

„El-Zorab” de George Coşbuc

La paşa vine un arab,
Cu ochii stinşi, cu graiul slab.
– „Sunt, paşă, neam de beduin,
Şi de la Bab-el-Manteb vin
Să-l vând pe El-Zorab.
An Arab to pasha draws near,
His eyesight dim and his voice sere.
„From Bedouins, pasha, I descend,
From Bab-el-Mandeb – I intend
To sell El-Zorab here.


Continuare »

10 oct.

„Dover Beach” de Matthew Arnold

The sea is calm to-night.
The tide is full, the moon lies fair
Upon the straits; on the French coast the light
Gleams and is gone; the cliffs of England stand;
Glimmering and vast, out in the tranquil bay.
Come to the window, sweet is the night-air!
Only, from the long line of spray
Where the sea meets the moon-blanched land,
Listen! you hear the grating roar
Of pebbles which the waves draw back, and fling,
At their return, up the high strand,
Begin, and cease, and then again begin,
With tremulous cadence slow, and bring
The eternal note of sadness in.
În seara asta marea-i calmă.
E flux şi luna a-mbrăcat strâmtoarea
În strai bogat; pe ţărmul Franţei,
Lumina licăreşte şi se stinge;
Faleza Angliei se-nalţă clar.
Aprinsă, vastă,-n golful liniştit.
Vin‘ la fereastră, aerul e blând!
Doar dinspre franjul spumei unde marea
Atinge malul argintat de lună
Se-aude hârşâitul ce îl face
Pietrişul smuls de valuri şi din nou
Zvârlit pe ţărm, un veşnic du-te-vino
În ritm încet şi larg ce sugerează
Tristeţea nesfârşită-a lumii.


Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro