22 mai
„The Barn” de Seamus Heaney
| Threshed corn lay piled like grit of ivory Or solid as cement in two-lugged sacks. The musty dark hoarded an armoury Of farmyard implements, harness, plough-socks. |
Grâu treierat, grămezi ca ivoriul, Sau solidul ciment în saci dubli şi grei. În iz vechi de beznă ascuns un armoriu Cu scule de ţară, plug, frâie, şei. |
| The floor was mouse-grey, smooth, chilly concrete. There were no windows, just two narrow shafts Of gilded motes, crossing, from air-holes slit High in each gable. The one door meant no draughts |
Podea gri ca şoarecul, netedă, rece. Fără geamuri, doar două raze subţiri Cu praf auriu cum o cruce ar trece Sus, între aerisiri. Pe singura uşă nici fir |
| All summer when the zinc burned like an oven. A scythe‘s edge, a clean spade, a pitch-fork‘s prongs: Slowly bright objects formed when you went in. Then you felt cobwebs clogging up your lungs |
De curent când vara tabla sta-ncinsă. Un tăiş de seceră, o furcă, o sapă Când intrai prindeau formă-n lumina cea stinsă. Apoi pânze simţeai, de paing, cât să-ncapă |
| And scuttled fast into the sunlit yard – And into nights when bats were on the wing Over the rafters of sleep, where bright eyes stared From piles of grain in corners, fierce, unblinking. |
În plămâni – fugeai iute în curte, sub soare. Iar în nopţi ce-aripau liliecii cu jind Peste bârne de somn, unde ochii de jaruri Te fixau de prin colţuri, ostili, neclipind, |
| The dark gulfed like a roof-space. I was chaff To be pecked up when birds shot through the air-slits. I lay face-down to shun the fear above. The two-lugged sacks moved in like great blind rats. |
Intunericul se aduna ca un golf. Eram pleavă, pus Pentru păsări săgetând prin guri din tavan. Stam cu faţa în jos să alung frica-n sus. Sacii dubli intrau ca mari orbi şobolani. |
| Seamus Heaney | traducere de G. Tartler |