Rezultate

24 dec.

Cuvântul anului 2013 ales de Merriam-Webster: science

Editorii americani ai Merriam-Webster s-au comportat diferit de colegii lor britanici de la Oxford Dictionaries. Când vine vorba să aleagă cuvântul anului, alegerea celor de la Oxford este mai degrabă editorială, o selecţie calitativă cu scopul de a aduce o schimbare culturală, în vreme ce Merriam-Webster se bazează mai mult pe numere. Şi astfel, pe baza celor mai populare cuvinte ale acestui an, editorii din Springfield, Massachusets, au declarat învingătorul: „science” („ştiinţă”).

Alegerea poate părea banală pe lângă „selfie” al celor de la Oxford, însă editorii susţin că alegerea lor este una proprie. „Datele noastre indică faptul că unele dintre cele mai căutate cuvinte din dicţionar sunt cele care reflectă idei mari şi care stau la pândă în spatele titlurilor,” scrie editorul Peter Sokolowski într-o declaraţie. Editorii leagă termenul „science”, un termen pe care utilizatorii l-au căutat de până la 176% mai mult decât anul trecut, cu discuţiile politice despre schimbările climatice şi în educaţie, dar şi cu ultima carte a lui Malcolm Gladwell („David and Goliath: Underdogs, Misfits, and the Art of Battling Giants”), criticată drept o interpretare greşită a ştiinţei. „Este un cuvânt conectat la dihotomiile culturale vaste: ştiinţă şi credinţă, raţiune şi ideologie, observaţie şi intuiţie, evidenţă şi tradiţie”, spune şi Peter Sokolowski, editor la Merriam-Webster.

Continuare »

18 dec.

„London Snow” de Robert Bridges

When men were all asleep the snow came flying,
In large white flakes falling on the city brown,
Stealthily and perpetually settling and loosely lying,
Hushing the latest traffic of the drowsy town;
Deadening, muffling, stifling its murmurs failing;
Lazily and incessantly floating down and down:
Silently sifting and veiling road, roof and railing;
Hiding difference, making unevenness even,
Into angles and crevices softly drifting and sailing.
All night it fell, and when full inches seven
It lay in the depth of its uncompacted lightness,
The clouds blew off from a high and frosty heaven;
And all woke earlier for the unaccustomed brightness
Of the winter dawning, the strange unheavenly glare:
The eye marvelled—marvelled at the dazzling whiteness;
The ear hearkened to the stillness of the solemn air;
No sound of wheel rumbling nor of foot falling,
And the busy morning cries came thin and spare.
Then boys I heard, as they went to school, calling,
Când duşi dormeam noi toţi, sosi ninsoarea-n zbor:
Cădeau fulgi mari peste cetatea cafenie
Ce se-adunau în strat pufos, tiptil, stăruitor,
Stingând în toropita urbe forfota târzie;
Blând sugrumând şi învelind orice murmure;
Tot pogorând mereu mai jos, cu lenevie;
Cernând căsuţe, străzi, zaplaz, sub văluri pure;
Gropi şi unghere netezea plutirea-i calmă,
Egalizând şi rotunjind orice conture.
O noapte-ntreagă ninse, şi câng gros de-o palmă
Ajunse afânatul troian al zăpezii uşoare,
În cerul geros s-a spart a norilor valmă;
Şi toţi s-au trezit mai curând în bizare lucoare
A zorilor iernii, ciudaţi, necereşti, scânteind,
Iar ochiul uimit fu, uimit de albeaţa atotbiruitoare;
Urechile numai tăcerea văzduhului prind;
Nici umblet de om n-auzeai, nici icnind harabale,
Chemările zorilor zornici firave şi rare fiind;
Apoi auzii hărmălaie de prunci tropotind înspre şcoale;


Continuare »

20 nov.

„Noaptea de noiembrie” de Alexandru Macedonski

Simţii atunci în mine o repede schimbare…
Părea că mă duc îngeri pe-o dulce legănare…
Lăsându-mi învelişul la viermii din mormânt,
Pluteam prin al meu suflet, mai sus de-acest pământ.
Eram împins de-o forţă şi tainică şi mare,
Şi aripe de vultur răpindu-mă în zbor,
Purtat pe-o rază-albastră, ca raza de uşor,
În casa părintească, muiat în foc de stele,
Intrai pe o fereastră, prin aer tremurai,
Trecui ca o suflare prin părul maicii mele,
Lucii în două lacrimi, şi calea mi-o urmai.
Era un zbor fantastic, un zbor fără de nume,
Ca zborul lui Mazeppa pe calul său legat,
Şi treieram pe vânturi, şi colindam prin lume,
Purtat pe unde corpul odată mi-a călcat.
I then felt within me a sudden, mighty change…
I thought a troop of angels bore me on a sweet breath…
Abandoning my body to its fate in the grave,
I floated through my soul, high up over the earth.
A huge , mysterious power impelled me; in my flight
Majestic eagle‘s wings took me away and, lo,
A blue ray carried me while I felt light as light,
Steeped in the fire of stars; I entered through a window,
The old parental home flew trembling in the air,
Passed like a gentle whiff over my mother‘s hair,
And sparkling in two teardrops, went on the way it came,
‘Twas a fantastic flight, a flight without a name,
The flight of a Mazzepa tied to his foaming steed,
And I rode astride tempests and wandered east and west,
In places where my body had never stopped to rest.
Câmpiile întinse păreau nişte năluce,
Şi Dunărea un şarpe dormind peste câmpii,
Tot omul o furnică ce naşte şi se duce,
Iar munţii cei gigantici abia nişte copii;
O pată cenuşie în josul meu s-arată,
E marea care vecinic cu pânze e-ncărcată…
The boundless plains and cornfields looked like so many shadows,
The Danube was a serpent asleep athwart the meadows;
A man was but a shadow which has been bom to die,
The huge mountains were babies; a grey spot under me:
The never-failing harbour of ships and boats, the sea…
Alexandru Macedonski traducere de Leon Leviţchi

07 oct.

a zădărnici

Verbul a zădărnici s-a format din termenul zadarnic, ce are în limba română atât valoare adjectivală, cât şi adverbială („care este fără folos, fără rost, nefolositor, inutil”). Acesta din urmă vine, prin derivare, de la un substantiv neutru foarte rar utilizat ca atare – zadar (moştenit din slavă), funcţionând doar în structuri de tipul „în zadar”.

Analiza acestei familii lexicale m-a dus cu gândul la faptul că, într-adevăr, o limbă fură din stânga şi din dreapta tot ce se poate, dar nu-i plac întotdeauna toate cuvintele pe care le găseşte. Iar mai apoi, nu se lasă până nu le aclimatizează oarecum, până nu le naturalizează, până nu şi le face proprii cumva…

Continuare »

02 oct.

„Theory” de Dorothy Parker

Into love and out again,
Thus I went, and thus I go.
Spare your voice, and hold your pen-
Well and bitterly I know
All the songs were ever sung,
All the words were ever said;
Could it be, when I was young,
Some one dropped me on my head?
Ba-s îndrăgostită, ba deloc,
Astfel mă duc, astfel mă întorc.
Lasă vorba, pune jos stiloul:
Ştiu ce-i vechi şi ştiu şi noul,
Ce a fost cântec s-a cântat,
Toate vorbele s-au spus;
Când am fost mică, m-au lăsat,
Cred, în cap să cad, de sus.
Dorothy Parker traducere de Petru Dimofte

02 sept.

a (se) domoli

Verbul a (se) domoli este mai bogat în semnificaţii decât credeam eu atunci când am deschis dicţionarul. Se referă la o diminuare, fie a vitezei – „a face să se mişte sau a se mişca mai încet”, fie a intensităţii unor elemente ori fenomene ale naturii – „a pierde din / a scădea în intensitate (până la încetare)”. Într-o altă accepţie, forma reflexivă a verbului se foloseşte pentru forme de relief (munţi, dealuri etc.) – „a-şi reduce unghiul de înclinaţie, a deveni mai puţin înclinat, mai lin, mai uşor de urcat”. Surprinzătoare mi s-a părut lipsa din dicţionare a expresiilor cu acest termen, deşi sună atât de frumos.

Sinonimele sunt, în schimb, foarte numeroase şi potrivite pentru fiecare dintre situaţii. Se poate, de pildă, domoli un animal – a (se) îmblânzi, a înfrâna, a struni, iar referitor la oameni, se pot domoli bătăi de inimă, sentimente, doruri, furii, reacţii – a (se) alina, a (se) atenua, a (se) calma, a (se) împăca, a (se) modera, a (se) ogoi, a (se) tempera; ne putem domoli fuga sau gesturile, comportamentul – a (se) controla, a (se) cuminţi, a (se) încetini, a (se) stăpâni. Foarte des se utilizează verbul legat de manifestări extreme ale forţelor naturii – o ploaie, un vânt sau o furtună, stabilindu-se sinonimie cu a (se) linişti, a (se) potoli.

Continuare »

© 2024 blog.ro-en.ro