Utilizarea sub formă de conjuncţie

Collins English Dictionary apare în varianta tipărită şi online, prima sa apariţie datând din 1979.

Editorii de la Collins Dictionaries au anunţat că „binge-watch” este cuvântul anului 2015, în vreme ce alţi câţiva termeni au meritat atenţia şi au fost menţionaţi în lista de termeni.

Cuvântul a înregistrat o creştere de 200% ca folosire, conform celor care realizează dicţionarul, care au menţionat că Netflix şi iPlayer, ca şi seturile DVD box, sunt responsabile pentru larga răspândire a acestuia. Termenul defineşte umărirea a mai mult de trei episoade la rând dintr-un serial de televiziune.

Continuare »

Verbul a clămpăni face parte dintr-o serie de termeni foarte expresivi, care demonstrează din plin frumusețea și inventivitatea limbii ăsteia bătrâne. S-a format prin derivare, de la interjecția clamp, cu sufixul –ăni, și are două sensuri principale. Cel propriu înseamnă „a produce un zgomot specific prin lovirea a două obiecte (dure), prin închiderea violentă a unei uși, a unui capac, de papuci în mers etc.”, iar cel figurat – „a vorbi vrute și nevrute, mult și fără rost” – este folosit cu ironie, uneori determinat de structura „din gură”.

Partea foarte interesantă este utilizarea verbului cu referire precisă la berze – „a bate din cioc scoțând un sunet caracteristic”. Se mai folosește și cu privire la clănțănitul din dinți ori la dârdâit, la mâncatul cu zgomot, dar și pentru persoanele care tremură puțin (de bătrânețe). Mai există două variante fonetice asemănătoare – a clăpăi, a clămpăi, dar majoritatea sinonimelor fac trimitere la cea de-a doua semnificație – a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni. Pentru obiceiurile sale cele mai plăcute, românul a găsit câteva nume grozave. Mie mi se lipesc de suflet astea.

Continuare »

Atât în limba engleză, cât şi în limba română, adjectivul „livid” înseamnă „vânăt”, „învineţit”. La început se referea în general la culoare, dar în timp utilizarea s-a restrâns la culoarea pe care o capătă pielea în urma unei sperieturi, a unei suferinţe etc. De aici a fost asociat cu „palid”.

Interesant este că în limba engleză, pe la 1920, adjectivul „livid” a căpătat şi sensul de „înfuriat” – genul de înfuriere când subiectul devine livid. Sensul acesta a prins destul de bine, aşa că ai toate şansele ca, dacă întâlneşti cuvântul „livid” în limba engleză, să nu se refere tocmai la culoare.

Verbul a (se) susține este unul destul de des utilizat și are foarte multe sensuri, precum și numeroase sinonime; vine din limba latină – sustinere, formându-se de la a ține, conform franțuzescului soutenir. Prima accepție a termenului este cea proprie, care funcționează în planul concretului, referindu-se la „a servi de suport (unui lucru), a face să se țină în poziție ridicată (ca să nu se răstoarne)”, dar și „a ajuta, a sprijini pe cineva (să nu cadă)”. Cel de-al treilea sens propriu aparține formei reflexive a verbului și înseamnă „a se ține în picioare”, dar și „a-și câștiga existența, a se întreține singur”.

Toate celelalte semnificații ale termenului se situează în sfera figurată, fie că are în vedere „a lua atitudine favorabilă față de o acțiune, de o cauză”, fie că se referă la „a aduce argumente în sprijinul unui principiu, al unei teorii, a afirma cu tărie ceva, a apăra cu fermitate”, la „a ajuta, a întreține cu mijloace materiale o instituție, o persoană” ori chiar la „a se menține pe poziție, a-și păstra poziția (socială)”. O utilizare aparte a verbului are în vedere acțiunea de „a prezenta în fața unei comisii sau a unui consiliu (în vederea unei calificări), a se prezenta la un examen sau la un concurs pentru a obține un titlu, un grad sau un post”.

Continuare »

Verbul a concerta a pătruns în limba română dinspre surorile ei latine – it. concertare și fr. concerter – și are, la noi, două sensuri principale, cu arii de utilizare diferite. Prima dintre semnificații este și cea previzibilă, legată de spectacolele muzicale – „a da un concert”. Dicționarele sunt extrem de seci referitor la această accepție, singurul detaliu suplimentar fiind trimiterea la sensul 1 al substantivului înrudit. Căci, cercetând îndeaproape, descoperim că acest substantiv mai are un sens, mult mai rar folosit.

Poate sugerând aceeași idee a efortului comun pentru a obține un produs finit superior, concert înseamnă și „înțelegere, unire, acord între mai multe state sau persoane în vederea unui scop comun”. Verbul corespunzător se utilizează, prin urmare, în sfera diplomatică, având în vedere acțiunea șefilor de state și diplomaților de „a se consulta, a schimba puncte de vedere pentru a cădea de acord asupra unui proiect comun, pentru a lua o atitudine, o măsură (politică) comună”.

Prin extindere de sens, verbul se folosește și pentru „a pune la cale, a pregăti (în comun)”, iar sinonimia poate viza lexeme ca a se înțelege, a se învoi. Foarte interesant mi se pare faptul că adjectivul concertat se folosește aproape exclusiv cu sensul conferit de această a doua trimitere a termenului – de obicei în combinație cu substantivul eforturi sau cu referire la rezultatul acestora – „stabilit, hotărât împreună cu alții”.

Continuare »