Participanţii acceptaţi în concurs au fost:

• Iulia Muşat cu Expresie şi unicitate, Conexiuni mnemonice, Numere, False friends
• Andrei Pintilie cu 20
• Marius Ciurea cu Corectitudine
• Valeriu Dimitriu cu Semnificaţia numelor personalităţilor

După cum se poate observa cu uşurinţă, Iulia Muşat a trimis cele mai multe articole, toate scrise foarte bine, aşa că este câştigătoarea concursului. Felicitări şi celorlalţi participanţi, pentru că au îndrăznit să scrie şi a ieşit ceva frumos. Pentru noi a fost o reală bucurie.

Din păcate, firma Baritchi din Bucureşti, care promisese acordarea premiului, a dat dovadă de neseriozitate şi lipsă de profesionalism, anunţându-ne în ultimul moment, după ce o săptămână au evitat să răspundă, că nu mai acordă premiul. Motivaţia a fost că promovarea prin acest concurs nu a dat rezultatele la care se aşteptau (deşi nu au specificat niciodată nişte condiţii de acest gen) şi că nu am promovat suficient concursul (oricine a vizitat ro-en.ro în perioada concursului a văzut invitaţia la concurs, deoarece a fost pe toate paginile; mai mult, invitaţia a apărut pe cel puţin alte 4 site-uri). În consecinţă, vă recomandăm să evitaţi această firmă, deoarece nu puteţi şti de ce surprize veţi avea parte. Chiar dacă produsele or fi bune, nu se ştie dacă în cazul unei defecţiuni în perioada de garanţie nu vor invoca folosirea necorespunzătoare, ori că nu este rentabil pentru ei să schimbe produsul.

Oricum, concursul nu rămâne fără premiu, pentru că vom oferi câştigătoarei o licenţă Lexica Pro (care, printre altele, dispune şi de pronunţie audio), cu actualizări oricând doreşte (dicţionarele sunt dezvoltate în continuare, aşa că apar periodic actualizări).

Intenţionăm să mai organizăm şi alte concursuri, cu alte abordări. Aceasta a fost o primă experienţă, din care am avut de învăţat. Credem că orice participant nu are decât de câştigat prin astfel de jocuri pentru minte.

Atunci când aveţi de ales un furnizor de traduceri, aveţi o gamă largă de opţiuni, care mai de care mai atrăgătoare. Fie că este vorba de traducători particulari, traducători autorizaţi, firme cu unul sau doi angajaţi sau firme de top în domeniu, toate încearcă să atragă clienţii printr-o ofertă cât mai atractivă. Unii practică preţuri foarte reduse; alţii oferă o gamă foarte largă de servicii adiacente; iar alţii oferă un timp record pentru traducerile pe care le efectuează. Pe lângă aceste calităţi cu care fiecare se individualizează pe piaţă, există încă o caracteristică pe care toate firmele şi toate persoanele fizice susţin că o au: calitatea lingvistică.

Dar ce înseamnă această calitate? În ciuda promovării ei ca un atu al ofertantului, puţini sunt aceia care chiar ştiu să monitorizeze şi să evalueze calitatea lingvistică a unei traduceri şi chiar mai puţini sunt aceia care au o astfel de caracteristică.

Continuare »

Foarte departe de mine gândul de a lua în râs sau de a desconsidera limba în care m-am născut şi în care gândesc. Dar, de ceva vreme, mai precis de când limba engleză e parte din viaţa noastră volens-nolens (şi, sinceră să fiu, nici chiar aşa rău nu-mi pare, deşi nu-s mare ori talentată vorbitoare de engleză), mi se întâmplă să descopăr că unele lucruri ce le am de zis sună mai bine (mai concret, mai exact, mai aproape de ceea ce am eu a spune) decât echivalentele lor româneşti. Nici nu-mi trece prin minte să afirm că limba română nu are suficiente resurse. Predau română, prin urmare, din punctul meu de vedere, limba lui Eminescu are tot ce-i trebuie şi încă ceva pe deasupra. Cred că e vorba despre felul în care sună cuvintele pentru a reda o idee pe care ai auzit-o pentru prima dată în limba aceea… Poate e vorba despre magia sunetelor, sau poate chiar de o conexiune mai profundă între sunet şi ceea ce reprezintă el, concret, la obiect. Cred că ceea ce mă intrigă este diferenţa născută din raportarea la realitate a celor două idiomuri: româna este mai metaforică, mai conotativă, engleza mi se pare mai denotativă, mai fixată în realitate, mai pragmatică. Sigur, până la urmă sunt doar probleme de fineţe, de nuanţă, dar limbajul câştigă ceva la nivel sonor, chiar şi la cel subliminal, de parcă s-ar conecta direct la substanţa realităţilor exprimate.

Continuare »

Unităţile de măsură pentru servicii de traduceri specializate sunt extrem de variate şi foarte numeroase la nivelul furnizorilor naţionali sau la nivel global. Adeseori se creează confuzie, iar clienţii acestor servicii pot fi cu uşurinţă induşi în eroare de numărul mare de posibilităţi de contorizare a efortului de traducere.

Raportarea financiară şi a timpului de execuţie pentru un serviciu calificat de traduceri specializate trebuie să se facă la o unitate de măsură comună clientului şi trebuie înţeleasă înainte de a lua o decizie pripită.

Furnizorii de traduceri cunosc marea majoritate a acestor unităţi de măsură, întrucât lucrează des cu aceste noţiuni. Însă un client grăbit nu le are la îndemână.

Continuare »