Din punctul meu de vedere, verbul a trăncăni face parte dintre cele care sună grozav. Înseamnă, conform dicţionarelor, „a vorbi mult şi fără rost, a îndruga vrute şi nevrute”, stabilind sinonimie cu a flecări, a sporovăi, a pălăvrăgi, a bârfi. Aspectul care mi-a atras atenţia a fost o altă serie de sinonime, care face mai curând referire la un aspect fizic, concret al verbului – a durăi, a durui, a hodorogi, a hurui, pentru că, iniţial, cuvântul se referea la tot soiul de zgomote neplăcute şi deranjante. De unde se vede că termenul are două conotaţii fundamentale, căci, aşa cum spune şi experienţa mea personală, pe cât de urât şi de prostesc este obiceiul trăncănelii-bârfă, pe atât de plăcută şi de relaxantă este minunata şi lăsata de la Dumnezeu trăncăneală-sporovăială cu amicii.

Continuare »

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti îi invită pe cei interesaţi la conferinţa sa anuală, care se va desfăşura în perioada 5-6 noiembrie 2010 la Bucureşti. Tema conferinţei din 2010 este „Reprezentări ale lumii în diverse limbi şi culturi”.

O selecţie din comunicările prezentate la conferinţă va fi publicată în periodicele facultăţii.

Continuare »

Verbul a alege mi s-a părut, la o primă lectură, foarte bogat în sensuri, cu utilizări extrem de diverse. Elementul fundamental pentru sensul termenului pare a fi factorul „preferinţă”, deşi am serioase dubii că alegem întotdeauna ceea ce ne place. Dar este evident că opţiunea pentru ceva sau pentru altceva se fundamentează pe un raţionament, pe o trecere în revistă a aspectelor pozitive şi negative. Vorbim, prin urmare, de „a prefera ceva sau pe cineva, a-şi fixa preferinţele asupra unui fapt sau asupra unei persoane”, sau cel puţin „a considera ca fiind mai acceptabil (în raport cu altcineva sau altceva)” ori „a deosebi dintre alţii, a recunoaşte dintre mai mulţi”. Unul dintre cele mai actuale sensuri se referă la gestul democratic de „a desemna pe cineva prin vot”, iar unul dintre cele mai practice trimite la „a (se) împărţi formând mai multe grupe” (sens care are ataşată şi expresia a alege cărare „a despărţi părul în două cu pieptenele”).

Continuare »

Institutul Eurocor a lansat un nou serviciu de conversaţii online cu profesorul de limba engleză. Avantajele lecţiilor unu la unu sunt remarcabile: înveţi rapid şi confortabil, îţi clarifici aspectele pe care nu le-ai înţeles, te perfecţionezi continuu şi mai ales conversezi online în limba engleză chiar la tine acasă.

Conversaţiile cu profesorul de limba engleză se adresează tuturor celor care vor să-şi dezvolte rapid abilităţile de comunicare. Iată de ce aceste lecţii unu la unu devin un atu indispensabil pentru cursanţii de la Engleză de Bază şi Engleză Începători.

Continuare »

Verbul a observa îşi diferenţiazǎ sensurile în funcţie de prezenţa sau absenţa intenţionalitǎţii în realizarea acţiunii, şi de scopul acesteia. Prin urmare, se poate referi la o banalǎ bǎgare de seamǎ, la simpla remarcǎ involuntarǎ, fiind sinonim cu a percepe, a sesiza, a constata, sau pur şi simplu a zǎri, a vedea, a distinge fugitiv cu privirea, reţinând rapid detalii. Pe de altǎ parte, observarea se poate face sistematic, referindu-se fie la examinarea cu atenţie pentru formarea unei pǎreri sau însuşirea unor cunoştinţe (a studia, a cerceta, a scruta), fie la supravegherea rǎuvoitoare şi urmǎrirea pe ascuns (a spiona, a iscodi, a pândi), care poate avea ca justificare nevoia de a controla.

Într-o altǎ accepţie, verbul poate sǎ aibǎ un rol în comunicare, o finalitate exprimabilǎ, sǎ se refere la a face o remarcǎ, a constata verbal ori a semnala o situaţie, a exprima o observaţie. Şi nici atunci (sau mai ales atunci) lucrurile nu sunt deloc simple, pentru cǎ atragerea atenţiei cuiva poate sǎ aibǎ conotaţii binevoitoare, dar poate fi profund criticǎ în anumite circumstanţe, moment în care observaţia devine sinonimǎ cu dojana şi cu reproşul.

Continuare »

Solve & Perform organizează un training care propune parcurgerea unui traseu esenţial pe harta profesională a profesorilor de limbi străine, de la capitolele majore ale predării (cum predau gramatica, vocabular sau cele patru aptitudini), la aspecte mai subtile, dar la fel de importante (cum motivăm cursanţii, cum corectăm şi când).

Un modul are 44 de ore de lucru, descoperire şi creaţie pe tărâmul metodologiei predării limbilor străine. Fiecare din cele 11 sesiuni sunt un prilej de reflecţie, de experimentare şi practică la standardele înalte ale şcolii de metodologie britanică. Modulul este oferit în orice variantă se doreşte (în întregime, parţial sau doar punctual pe una din teme).

Continuare »