Verbul a (se) odihni face parte dintre cele frumoase, de vacanţă, pe care le iubim. Desigur, se poate referi şi la perioade mai scurte de timp, dar nu intru acum în detalii. Explicaţia de bază precizează „a întrerupe temporar o activitate pentru a-și recâștiga energia, pentru a se reface”, însă termenul poate descrie şi starea propriu-zisă, aceea de „a se afla, a fi în repaus, a se repauza”. Scopul este acelaşi, de restabilire a forţelor fizice sau intelectuale, prin absenţa unei activităţi pe care o numim, în general, muncă.

În anumite circumstanţe, verbul are în vedere acţiunea unei alte persoane, care ar avea puterea şi capacitatea de „a lăsa să stea la odihnă, a pune la repaus, a da ori a oferi cuiva oferi odihnă”, însemnând, printr-o extindere de sens interesantă, „a adăposti, a găzdui”. Două expresii frumoase mi-au atras atenţia: pe odihnit(e) – adică „după un interval de odihnă, fără oboseală, fără zor, comod, ori în linişte, în tihnă” şi a odihni bucatele/mâncarea – „a se odihni după prânz, a-şi face siesta”.

Continuare »

Verbul a gunoi a fost o completă şi plăcută surpriză pentru mine. Are – bineînţeles – legătură cu gunoiul, de chiar toate felurile. În sens propriu, înseamnă „a îngrăşa pământul cu gunoi de grajd”, dar se poate referi şi la obiceiul înaripatelor de „a-şi depune excrementele (murdărind ceva)”. Are deci atât semnificaţie pozitivă – când se referă la o activitate umană realizată cu un scop precis, cât şi negativă – atunci când natura îşi vede de treburile ei, iar omul are de suferit. Am găsit vreo două expresii reuşite: a (nu) scoate gunoiul din casă care înseamnă „a (nu) vorbi în prezenţa unor persoane străine despre lucruri compromiţătoare din familie sau din grup”, ori a-i sta cuiva ca gunoiul în ochi – „a supăra, deranja pe cineva”.

Continuare »

A corecta face parte dintre verbele pe care le găsim, în general, conotate pozitiv. Înseamnă, în primul rând, „a îndrepta greşelile/defectele”, stabilind sinonimie cu a corija sau a rectifica, scopul fundamental al acestei acţiuni fiind acela de a repara, a îmbunătăţi. Deşi ca idee verbul acesta pare să fie o mare găselniţă, două hibe am reuşit să găsesc la felul în care oamenii înţeleg să-l utilizeze.

M-am întrebat de multe ori ce rost are folosirea verbului a corecta în cazul tezelor copiilor. Ce se mai corectează acolo? Felul în care se lucrează uneori seamănă mai curând a vânătoare de greşeli şi executare! Aş înclina să cred că ceea ce se face înainte de test poate să completeze goluri – deci să îmbunătăţească, iar acţiuni ulterioare testului ar putea remedia situaţia, pornind de la greşelile comise… Însă verificarea şi notarea răspunsurilor nu par – în sine – să repare greşelile, iar „a corecta lucrări” sună teribil a nonsens uneori! Mai ales când eşti îngropat în ele, presupun!

Continuare »

A decanta este un verb care are un sens de bază destul de tehnic, concret şi asociat aproape definitiv domeniului chimiei. Se referă la operaţiunea de curăţare a unui lichid tulbure, în care se află corpuri solide în suspensie, prin scurgerea lichidului limpezit, după sedimentarea particulelor pe fundul vasului. Scopul este, deci, separarea de impurităţi a substanţei lichide, înlăturarea murdăriei, îndepărtarea corpurilor străine, printr-un proces simplu şi non-invaziv, care se desfăşoară în mod natural.

Continuare »

În ultimii ani, interesul în lingvistica computaţională a crescut radical, atât la nivel academic, cât şi la nivel industrial, datorită evoluţiei tehnologiilor de procesare a limbajului natural, procesare a sunetului, interpretare automată a textelor, inteligenţ[ artificială etc. Dezvoltarea acestor tehnologii a dus la apariţia motoarelor de căutare pe internet, aplicaţii de recunoaştere a sunetului, aplicaţii pentru clasificarea automată a textelor, aplicaţii de traducere automată şi multe altele, care sunt folosite cu succes. De exemplu, sistemul de corectări ortografice folosite în editoarele de texte (cunoscut ca spelling-checker) este una dintre cele mai răspândite aplicaţii a lingvisticii computaţionale. Datorită acestor tehnologii, au apărut roboţii de telefon care duc conversaţii, clasificatori automatizaţi de texte, sisteme de extragere a conceptelor predominante din texte (de exemplu, identificarea automată persoanelor, oraşelor, ţărilor, organizaţiilor), web-ul semantic etc.

În această direcţie, conferinţa „ConsILR-2010, resurse lingvistice şi instrumente pentru prelucrarea limbii române”, ediţia a 6-a, reprezintă cel mai important eveniment al anului în România.

Continuare »