Rezultate

09 mai

a păți

Verbul a păți pare a veni din latinescul pati(ri) și înseamnă, mai întâi de toate, „a i se întâmpla cuiva ceva, a da peste ceva neașteptat” – de obicei, neplăcut. Termenul are și o utilizare populară, situație în care este sinonim cu a se chinui, a îndura, a pătimi, a suferi, iar în Oltenia înseamnă a o împătra, în vechime – a o împlini, iar în registrul familiar este echivalent al lui a o sfecli sau a o pârli.

Dincolo de acestea, verbul funcționează într-o serie de expresii extrem de des folosite. Prin urmare, avem la dispoziție a o păți – „a avea neplăceri, a intra într-un bucluc, a da peste o belea” sau a o păți cu cineva – „a întâlni pe cineva care îți produce neplăceri, a-și găsi beleaua cu cineva”. Tot astfel, se spune a fi pățit multe – „a fi trecut prin multe necazuri”, în timp ce din pățite este echivalent al lui „din experiență”, pentru că – nu-i așa? – tot pățitu-i priceput. Iar familiarul ce-ai pățit? cred că nu mai are nevoie de nicio precizare.

Continuare »

12 apr.

Cei mai interesanţi termeni noi din Merriam-Webster’s Open Dictionary

Termenii noi şi argotici apar şi îşi croiesc calea în conversaţiile zilnice şi în comunicarea online, devenind astfel relevanţi, aşa că lexicografii îi includ treptat în dicţionare. Dicţionarele „deschise” (în care oricine poate propune definiţii) reprezintă un prim nivel, din care ulterior vor fi selectaţi termenii care trec testul timpului.

Merriam-Webster Open Dictionary a acceptat deja termeni noi pentru 2016. Mulţi dintre aceştia sunt termeni interesanţi, fiind observată tendinţa de a combina două cuvinte combinate într-unul singur.

Continuare »

04 apr.

a ademeni

Verbul a ademeni vine din maghiarul adomány și înseamnă, mai întâi de toate „a atrage prin calitățile sale deosebite”. În anumite circumstanțe, referindu-se la persoane (mai ales la femei), are în vedere încercarea de „a determina la relații sexuale prin promisiuni false, cu vorbe înșelătoare”, situație în care este sinonim cu a seduce, a înșela.

Sensul mai extins nu mai stabilește atât de precis scopul ademenirii – „a face să se amăgească, recurgând la diverse mijloace necinstite”, stabilindu-se echivalență cu a păcăli, a amăgi. Utilizarea figurată a termenului presupune o apropiere de sensul „a atrage de partea sa prin șiretlicuri, a prinde în mreje”, sinonim cu a capta, a captiva.

Continuare »

28 mart.

a profita

Verbul a profita vine din franceză (profiter) și înseamnă, în primul rând, „a avea un profit”. În această situație, sensul cuvântului pare a urmări, în mod special, rezultatul final mulțumitor (de cele mai multe ori sub aspect financiar) al unei acțiuni. În sens un pic mai larg, termenul se poate referi la un demers întreprins în mod special ori la capacitatea de a anticipa mersul lucrurilor și de „a folosi prilejul, ocazia pentru a beneficia de ceva”.

Cea de-a treia situație pe care am reușit să o identific este utilizarea cu semnificație depreciativă a verbului, generată de o exagerare, o extrapolare a uneia dintre nuanțele termenului – „a urmări un folos în orice împrejurare, a căuta să se obțină cu orice preț un câștig personal (fără a ține seamă de interesele altora)”. Dintre sinonime, în funcție de context, sunt menționate a se alege (cu), a beneficia, a câștiga, a folosi.

Continuare »

14 ian.

DOOM 2: masculin – mașteră

* masculin poate avea și valoare de substantiv neutru; DOOM-ul nu dă nici un fel de sugestii legate de sinonimie sau context, prin urmare, pot doar să presupun că e vorba despre situații de tipul „masculinul este un gen al substantivelor” (dacă mai are și altă utilizare… rămâne să aflu)

! maseur și modifică forma grafică (era masor); se pronunță masör, se desparte ma-seur; este substantiv masculin cu pluralul maseuri. Din aceeași familie lexicală, substantivul feminin !maseuză se pronunță masöză și se desparte ma-seu-ză; are genitiv-dativul maseuzei și pluralul maseuze.

* master apare ca noutate, împreună cu toată familia lui lexicală; se poate utiliza atât ca achivalent al structurii „absolvent de masterat” – atunci e substantiv masculin cu pluralul masteri, cât și ca sinonim al lui „masterat” – și e neutru cu pluralul mastere. Se adaugă substantivele *masterand – masculin cu pluralul masteranzi, dar și *masterandă – feminin cu pluralul masterande. Este menționat și *masterat, substantiv neutru cu pluralul masterate.

* a mastica apare ca verb cu indicativul prezent mastichează.

* mașteră (mamă vitregă) este un termen vechi și regional, substantiv feminin cu genitiv-dativul mașterei și pluralul maștere.

28 dec.

used to

Diferenţe în formulări şi utilizare

© 2024 blog.ro-en.ro