Verbul a (se) odihni face parte dintre cele frumoase, de vacanţă, pe care le iubim. Desigur, se poate referi şi la perioade mai scurte de timp, dar nu intru acum în detalii. Explicaţia de bază precizează „a întrerupe temporar o activitate pentru a-și recâștiga energia, pentru a se reface”, însă termenul poate descrie şi starea propriu-zisă, aceea de „a se afla, a fi în repaus, a se repauza”. Scopul este acelaşi, de restabilire a forţelor fizice sau intelectuale, prin absenţa unei activităţi pe care o numim, în general, muncă.

În anumite circumstanţe, verbul are în vedere acţiunea unei alte persoane, care ar avea puterea şi capacitatea de „a lăsa să stea la odihnă, a pune la repaus, a da ori a oferi cuiva oferi odihnă”, însemnând, printr-o extindere de sens interesantă, „a adăposti, a găzdui”. Două expresii frumoase mi-au atras atenţia: pe odihnit(e) – adică „după un interval de odihnă, fără oboseală, fără zor, comod, ori în linişte, în tihnă” şi a odihni bucatele/mâncarea – „a se odihni după prânz, a-şi face siesta”.

Continuare »

A câştiga are mai multe sensuri decât mi se părea mie că aş şti. Cel mai cunoscut şi mai des întâlnit se referă, desigur, la „a obţine bani sau bunuri materiale”, iar metodele prin care se poate realiza acest lucru sunt extrem de diverse, de la muncă până la luptă ori, mai la-ndemână pentru unii, de la jocuri de noroc până la speculaţii şi exploatare. Prin extindere de sens, verbul se poate referi însă la multe alte tipuri de beneficii, despre care aş îndrăzni să spun că ar fi mai importante decât primele, contrar opiniei generale. Astfel, câştigul se poate referi la a dobândi, a obţine experienţă ori cunoştinţe, la a recupera, în vreun fel, timp (considerat iniţial insuficient sau chiar definitiv pierdut). Termenul poate trimite la cucerirea, obţinerea unei victorii, într-un război, într-un proces, într-o competiţie sportivă, politică ori de altă natură.

Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai interesante aspecte ale verbului se referă la sentimente, pentru că aici (spre deosebire de situaţiile discutate anterior) lucrurile sunt rareori conotate negativ, având în vedere emoţii pozitive obţinute prin strădanie, fie că este vorba despre simpatia ori bunăvoinţa cuiva, fie că vorbim despre prietenie şi chiar dragoste. Gama de sinonime devine, astfel, extrem de amplă, de la a căpăta, a beneficia, a folosi, a profita, până la a repurta, a izbândi, ori la a atrage (de partea sa), a cuceri. Din acest punct de vedere, mi-au atras atenţia sinonimele unui sens regional al verbului, venit dintr-un înţeles mai vechi al substantivului câştig („grijă”) – a aranja, a căuta, a curăţa, a deretica, a dichisi, a ferchezui, a găti, a împodobi, a îngriji, a scutura, a spilcui, a stânge, a vedea. Foarte interesante şi, în mod ciudat, mai multe decât cele folosite pentru sensul comun…

Continuare »

Verbul a aseleniza face parte din categoria cuvintelor nedreptăţite, pentru că foarte mulţi dintre vorbitorii limbii noastre nici nu ştiu că există. Faptul se datorează, în parte, ariei vaste de folosire a lui a ateriza; fără a cunoaşte etimologia cuvântului (care s-a format de la Terra), se poate crede că aterizarea se produce pe orice planetă sau corp ceresc. Pe de altă parte, foarte multă vreme singura planetă pe care se puteau aşeza corpurile zburătoare era, într-adevăr, Pământul, aşa că până la un punct confuzia e de înţeles.

Situatia s-a schimbat în 1969, atunci când omul a ajuns pe Lună, primul corp ceresc ce avea să împlinească visul umanităţii de a călători în spaţiu şi de a locui alte planete. Prin urmare, de atunci folosim termenul de a aseleniza cu sensul „a lua contact cu sau a coborî pe suprafaţa Lunii, a se aşeza pe Lună”. În unele dicţionare se subliniază faptul că aselenizarea se poate face doar venind dinspre Pământ, dar aceasta pare a fi, din nou, o restricţie datorată realităţii obiective pe care o cunoaştem (în mod limitat, desigur). Termenul se formează de la numele grecesc al satelitului – Selene, şi stabileşte corespondenţă cu mai rar folositul a aluniza.

Continuare »

* a destructura apare ca noutate, verb cu indicativul prezent el destructurează; are două variante acceptate pentru despărţirea în silabe – des-truc-tu-ra/de-struc-tu-ra

! destui este un pronume nehotărât care suferă o serie de schimbări; forma de masculin plural este exemplificată în structura destui gândesc aşa, iar despre forma de feminin destule, se precizează că poate avea şi valoare neutră – a îndurat destule; forma de genitiv-dativ e destulora, iar cea de acuzativ e a (la) destui – pentru masculin şi a (la) destule – pentru feminin, adică voturile destulora/a destui şi s-a adresat destulora/la destui

* destul apare cu o valoare nouă în DOOM, adverb cu sensul de „suficient de, aproximativ, relativ”, în structuri de tipul destul de buni (structură invariabilă, desigur)

! a se deşănţa trece în categoria reflexivelor, verb rar folosit, cu indicativul prezent se deşănţează. Familia sa lexicală se îmbogăţeşte cu *deşănţat, care poate avea atât valoare adjectivală, cât şi valoare substantivală, masculin cu pluralul deşănţaţi şi femininul deşănţată/deşănţate.

* pe deşelate este locuţiune adverbială

Înţelesul verbului a dezaproba presupune „a se declara împotriva unui lucru” ce a fost spus sau făcut de altcineva. Justificarea acestui act se poate identifica în „a considera ca fiind inacceptabil, a găsi rău sau reprobabil” respectivul cuvânt sau gest al cuiva. Explicaţiile verbului nu se ocupă însă de gradele diferite de intensitate, de vehemenţa pe care uneori o poate avea dezaprobarea. Ceea ce face să fie cu atât mai interesante sinonimele, care surprind o gamă largă de moduri de realizare, de la banalul a nu aproba, ori a reproba, a respinge, a dezavua, a protesta, sau a mustra, a blama, a condamna, până la a înfiera, a stigmatiza, a sancţiona, a proscrie şi a osândi.

Continuare »

Site-ul ro-en.ro a împlinit 5 ani. De fapt, proiectul a început cu 7-8 ani în urmă, dar de 5 ani dicţionarele au fost puse la dispoziţie gratuit prin internet. În această perioadă, ro-en.ro a fost dezvoltat în permanenţă, devenind unul dintre cele mai accesate site-uri româneşti de profil. Facilităţile oferite sunt cele mai avansate, iar conţinutul tot creşte, în dorinţa de a oferi cel mai complet instrument pentru traduceri din română în engleză şi din engleză în română.

Secţiunea Blog a împlinit 4 ani, timp în care au fost publicate 3000 de articole. Acestea constituie şi o resursă valoroasă, conectată tematic la dicţionare.

Pentru viitor ne propunem o refacere a interfeţei, într-un mod novator. Probabil vor apărea mai multe facilităţi pentru utilizatorii înregistraţi. Desigur, dezvoltarea conţinutului va continua – mulţumim tuturor celor care ne sprijină în acest sens.