Începem încă un an, cu verbul a înnoi. Termenul se poate referi la a (se) face ca nou, înlocuind ceea ce era vechi, uzat, adică un soi de refacere ori reparare. De asemenea, poate face trimitere la punerea unui lucru nou în locul altuia vechi, ceea ce înseamnă primenire ori schimbare. Şi, aşa cum e şi firesc, cuvântul are o dimensiune metaforică ce presupune obligatoriu reflexivitatea, sinonimă cu a se împrospăta, a se redeştepta, a se regenera, poate chiar a se reinventa pe sine. În plan concret, însă, pot fi înnoite acţiuni, haine, case, vitrine, autorizaţii, documente personale sau tratative etc. Scopul fundamental este acela de a le prelungi „viaţa”, de a fixa un nou început, fie şi artificial sau doar aparent.

Mie îmi place obiceiul „înnoirilor” începutului de an. Ştiu că sunt oameni care îl evită şi îl desconsideră pentru că nu îi văd logica şi utilitatea, dar mie îmi place. Şi ştiu exact şi de ce: pentru că mă obligă la două lucruri fundamentale. În primul rând, la o analiză cât mai obiectivă şi mai cinstită despre ce am făcut un an întreg, ceea ce determină un soi de „dare de socoteală” faţă de mine însămi. Operaţiunea cere, fără îndoială, onestitate şi recunoaşterea minusurilor (care există, indiferent câte lucruri bune aş fi făcut în timp). E greu, dar pe mine mă ajută întotdeauna: viaţa mea nu e perfectă, dar să ştiu cu exactitate în ce fundătură mă aflu e un lucru nepreţuit pentru sănătatea mea mentală!

Continuare »

Verbul a îngheţa se referă la solidificarea apei sau a corpurilor ce conţin acest lichid, la temperaturi mai joase de zero grade Celsius. Atunci când este vorba despre elemente ale naturii, se pot preface în gheaţă râurile şi lacurile (chiar malurile mărilor), solul, dar şi plantele şi animalele, ceea ce le determină, aproape fără excepţie, moartea, deoarece organismele vii nu se împacă deloc cu acest fenomen meteorologic. Atunci când este intenţionat, însă, procesul de îngheţare este unul benefic şi util; în gastronomie, termenul este folosit pentru a numi răcirea puternică a unui produs care, ţinut în congelator, îşi păstrează pentru mai mult timp proprietăţile.

În altă ordine de idei, ne-am obişnuit să folosim acest verb şi legat de corpul omenesc. Din punct de vedere concret, fizic, verbul se poate referi la pierderea sensibilităţii şi amorţirea din cauza frigului, chiar la degerarea unor părţi ale corpului. Explicaţia aceasta simplistă este însă foarte frumos completată cu o sumă de expresii metaforice, care trimit la pierderea capacităţii de a se mişca ori de a reacţiona – a–i îngheţa cuiva inima / sângele în vine, a îngheţa de groază / de emoţie, ori a-i îngheţa cuiva vorba pe buze. Pot exista cauze diverse, iar efectele au toate de-a face cu răcirea instantanee până în măduva oaselor, pe care fiecare dintre noi o experimentează, pus în faţa unor stimuli imprevizibili şi agresivi.

Continuare »

Verbul a noroci face parte dintre cele foarte rar folosite în limba română, probabil pentru că termenul de la care se formează, noroc, este prea larg utilizat şi intră în atâtea combinaţii lingvistice expresive. Însă, căutându-l şi temându-mă că DEX-ul nu-mi va fi de mare folos, am descoperit că mă înşelasem; este destul de bine reprezentat acolo, iar numărul de sinonime este impresionant.
Prima observaţie a fost aceea că aria sa de răspândire este registrul popular şi familiar, lucru pe care l-am găsit parţial justificat de conotaţia folclorică, de superstiţie, pe care o are cuvântul. Pentru că ceea ce m-a frapat cel mai mult a fost faptul că, în ciuda credinţei unora dintre noi că norocul înseamnă bunăstare financiară, verbul acesta se leagă de două noţiuni prin excelenţă metaforice şi filozofice: fericirea şi predestinarea. Cea dintâi explicaţie dată este echivalentă cu „a face pe cineva fericit” sau „a aduce cuiva noroc”, insistând apoi pe „a ferici”, „a deveni fericit”, „a avea norocul, fericirea să…”. Cea de-a doua dimensiune se referă la aranjamente stelare şi este extrem de bogată în sinonime: „a ursi”, „a meni”, „a hărăzi”, „a sorti”, „a (pre)destina”, „a hotărî”, „a rândui”. Iar când lucrurile nu vin de la sine sau cum ne-am fi dorit noi, se poate apela la vrăji, prestabilind viitorul, verbul folosit fiind acelaşi. În ultimă instanţă, cele trei concepte, care pot funcţiona perfect independent unul de altul, dau cele mai bune rezultate când se ţin de mână: destinul e obligat să-ţi fie favorabil, că de-asta e al tău şi nu al vecinului, iar norocul te-ar putea ajuta să ţi-l împlineşti, adică să-ţi găseşti fericirea. Dar, aşa cum spune înţelepciunea populară, norocul ţi-l poţi găsi sau ţi-l poţi ocoli.

Continuare »

! brío este un substantive neutru care primeşte, odată cu noile norme, formă articulată – bríoul

* Brístol e inclus între noutăţile DOOM-ului; nume de loc din Anglia, substantivul propriu neutru a dat numele unui “carton alb, lucios, de calitate foarte bună, din care se fac copertele cărţilor şi cărţile de vizită”; prin extensie, termenul denumeşte „cărţile de vizită”

! brizbíz – perdeluţă (transparentă) care acoperă numai partea de jos a unei ferestre – are genul neutru, şi primeşte pluralul brizbízuri

* brizúră intră în sfera noastră de interes cu o precizare ce stabileşte sinonimie cu “sfărâmătură” (a unui aliment, se pare); substantivul feminin are pluralul brizúri, în funcţie de care se stabileşte noua formă pentru genitiv-dativ brizúrii

* bróccoli este un foarte la modă italienism, substantiv masculin; despre acesta, am aflat din Dicţionarul de neologisme că este o “legumă verde cu gust şi aspect de conopidă”, iar din Dicţionarul gastronomic – o “varietate de conopidă de culoare verde, foarte bogată în vitamina C”

A învaţă o limbă străină chiar la ea acasă este eficient şi distractiv. Taberele internaţionale de limba engleză organizate de Bridge Language Study House în colaborare cu Centrul de Limbi Străine TWIN UK reprezintă o ocazie de a oferi copiilor o săptămână de vacanţă în Marea Britanie.

Continuare »

A mai trecut un an, în care ro-en.ro a continuat să crească, numărul de utilizatori aproape dublându-se. Conţinutul dicţionarelor bilingve a crescut destul de mult, au apărut şi facilităţi noi, însă poate chiar mai importante sunt materialele şi facilităţile care au fost pregătite şi care vor ajunge pe site în noul an. Şi asta, desigur, pe lângă articolele care vor continua să apară pe blog zilnic (de luni până vineri), aşa cum v-am obişnuit.

Fie ca noul an să fie bogat în cuvinte frumoase şi sărac în greşeli gramaticale!

La mulţi ani!