* a exînscrie înseamnă „a construi o figură geometrică în afara alteia astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la a doua”; despărţirea în silabe se face în două moduri (e-xîn-scri-e/ex-în-scri-e), iar dicţionarul prezintă numeroase forme din paradigma acestuia: indicativ prezent eu exînscriu, ei exînscriu, tu exînscrii, noi exînscriem, voi exînscrieţi, conjunctivul prezent el să exînscrie, imperativul exînscrieţi, gerunziul exînscriind (ex-în-scri-ind/e-xîn-scri-ind) şi participiul exînscris

* ex-libris s-a păstrat din latină, având în româneşte valoare de substantiv neutru cu pluralul ex-librisuri – „vinietă aplicată pe o carte, purtând numele unei biblioteci, a bibliofilului sau o deviză”

* exoftalmic (cu două variante corecte de despărţire în silabe e-xof-tal-mic/ex-of-tal-mic) este termenul medical pentru descrierea aspectului „bulbucat” al ochilor, un adjectiv masculin cu pluralul exoftalmici; întrucât acelaşi cuvânt se poate referi şi la persoanele care suferă de această boală, adjectivul are şi forme pentru feminin – exoftalmică-exoftalmice. Numele acestei afecţiuni este !exoftalmie, care are, la rândul său, două variante corecte pentru despărţirea în silabe: e-xof-tal-mi-e/ex-of-tal-mi-e.

! exorbitant îşi modifică şi el silabaţia, acceptând atât respectarea principiului fonetic, cât şi pe a celui morfologic – e-xor-bi-tant/ex-or-bi-tant. În mod asemănător se desparte !exorbitanţă, substantiv mai rar folosit, feminin cu genitiv-dativ exorbitanţei şi pluralul exorbitanţe.

* expandat apare ca noutate, adjectiv masculin cu pluralul expandaţi şi femininul expandată-expandate, termen folosit despre unele alimente ori materiale „cu structură spongioasă”

Verbul a tuna e de sezon: ploile cu fulgere şi tunete sunt semne incontestabile ale venirii anotimpului cald. Prin urmare, primul sens al termenului se referă exact la acest aspect, însemnând „a se produce sau a se auzi, a răsuna tunetul” (în urma unei descărcări electrice în atmosferă), situaţie în care sinonimele sunt a detuna, chiar a trăsni. Dintr-un alt punct de vedere, se pare că există un sens învechit al cuvântului, care are în vedere acţiunea de „a trage cu tunul sau cu alte arme de foc”.

În mod evident, elementul fundamental de semnificaţie este cel sonor. Prin extindere de sens, cuvântul poate fi folosit cu referire la „a produce un zgomot mare, a scoate un vuiet puternic”, stabilind sinonimie cu a bubui, a vui. În registru figurat, verbul are în vedere tonalitatea glasului uman – „a vorbi cu glas ridicat, ce răsună puternic”, sinonim cu a striga, a ţipa, a urla. Cele mai frumoase sunt, desigur, expresiile: a tuna şi a fulgera („a fi furios, a face scandal”), a tunat şi i-a adunat (ironic, despre cei care se potrivesc la rele).

Continuare »

Centrul Doctus din Sibiu organizează o nouă sesiune a cursului „Limba Engleză”, începând din 29 mai 2012.

Există nenumărate motive pentru care să înveţi limbă engleză – unele dintre ele sunt practice, altele intelectuale, însă oricare ar fi motivele tale, identificarea lor te poate ajută să te motivezi în procesul de învăţare. Dacă vrei să călătoreşti în străinătate, să-ţi faci noi prieteni, să-ţi găseşti un loc de muncă mai bun în România sau în străinătate, să accesezi informaţii care sunt disponibile numai în limba engleză sau să studiezi în străinătate, atunci învăţarea limbii engleze devine o necesitate.

Continuare »

Verbul a răstigni înseamnă, în primul rând, „a ucide în chinuri pe cineva, pironindu-l cu braţele şi picioarele pe o cruce”, pedeapsă răspândită în Antichitate, care sfârşea odată cu viaţa condamnatului. Termenul este sinonim cu a crucifica şi se mai poate referi, prin extindere de sens, la a chinui, a tortura. Conotaţiile mai puţin dramatice ale cuvântului au în vedere acţiunea de „a întinde cuiva braţele în lături (pentru a-l imobiliza)” sau „a sta culcat, a se întinde (în mod neglijent) cu mâinile şi picioarele desfăcute” – atunci când este reflexiv şi se foloseşte în registrul familiar.

Continuare »

Institutul European din România (IER) anunţă organizarea unei noi sesiuni a cursului „Formarea de competenţe pentru traducerea şi revizia de texte juridice”, care se va desfăşura între 7-11 mai 2012 la sediul său din Bucureşti, Bd. Regina Elisabeta nr.7-9, Sala de conferinţe, etaj 4.

Cursul are un pronunţat caracter practic şi este organizat în module tematice, urmărind dezvoltarea competenţelor privind principalele etape şi standarde ale traducerii şi ale cercetării terminologice, utilizarea sistemelor CAT, aspectele urmărite în activitatea de revizie, principalele surse de documentare şi modalităţile de utilizare a acestora pentru obţinerea unor traduceri de calitate, noţiuni elementare de drept, în special privind dreptul Uniunii Europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi dezvoltarea unei atitudini responsabile, a spiritului critic şi a competenţelor de comunicare şi organizare în acest domeniu.

Continuare »

Verbul a (se) curăţa este un derivat al adjectivului curat, pe care l-am moştenit de la romani. Vechi de tot în limbă, a acumulat o mulţime de sensuri şi sinonime, utilizate în cele mai diverse contexte şi cu nenumărate nuanţe. Sensul principal este cel propriu, concret – „a face să dispară murdăria, a înlătura impurităţile de pe ceva sau de pe sine”, scopul fiind acela de a face sau a deveni mai curat. În limbajul medicinei populare, are în vedere „a (se) vindeca de o boală de piele”.

În limbajul curent, acţiunea înseamnă, pur şi simplu, „a face curăţenie” – sinonim cu a deretica. Privind lucrurile în detaliu, înseamnă „a îndepărta asperităţile, depunerile, materialele nefolositoare de pe o piesă, de pe un obiect, de pe un teren etc., în vederea recondiţionării, îmbunătăţirii aspectului său pentru unele operaţii tehnologice”. Şi tot în plan material, termenul se poate referi la „a lipsi de stratul de deasupra, a îndepărta coaja, pieliţa, puful de pe fructe, legume sau de pe ouă”.

Continuare »